Ar fi mai bine să fim mai prezenți, mai conștienți de alegerile pe care le facem, să ne interesăm puțin de ceea ce este în spatele deciziilor de cumpărare și în spatele procesului de producție al firmelor de unde decidem să cumpărăm și pe care prin urmare decidem să le credităm și să le menținem activitatea.
În momentul în care investiția emoțională este mai mare, automat acel obiect vestimentar va purta această amprentă și va fi valorizat altfel. Nu vor fi piese oarecare, la comun, va fi acea piesă. Toate femeile se gândesc cu drag la o anumită ținută în care au investit mai mult emoțional și care a adus cu ea această valoare. Ca atare respectiva piesă e mai greu de aruncat. Încerci să îi prelungi viața aducându-i modificări.
Dorin Chioțea:
De când lumea femeile își transformă veșmintele, fără să știe că fac upcycling. De când lumea femeile își doresc haine noi – în special primăvara! Cum conciliem cele două tendințe ca să aruncăm mai puțin și să avem o planetă mai curată?
Sabina Georgescu
Este într-adevăr o tentație naturală pe care o avem: o haină nouă vine la pachet cu o energie nouă, este acea adrenalină, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim niște consumatori informați și să ne oprim puțin să ne gândim în momentul în care realizăm că acest fast fashion, această modă pe repede înainte, vine la pachet cu anumite riscuri pentru întreg mediul înconjurător și pentru generațiile care urmează. Cu siguranță ne dorim ca și copiii noștri să beneficieze de măcar aceleași resurse de care am beneficiat și noi pentru a avea o viață satisfăcătoare din toate punctele de vedere. Ca ei să aibă și un mediu prielnic în care să se dezvolte și să-și crească la rândul lor urmașii.
Atunci poate ar fi mai bine să fim mai prezenți, mai conștienți de alegerile pe care le facem, să ne interesăm puțin de ceea ce este în spatele deciziilor de cumpărare și în spatele procesului de producție al firmelor de unde decidem să cumpărăm și pe care prin urmare decidem să le credităm și să le menținem activitatea.
Dorin Chioțea:
Marile firme de îmbrăcăminte au început să lucreze cu materiale reciclate. La ora actuală un mic designer autohton, care lucrează personalizat, își poate permite să lucreze cu materiale reciclate sau obținute din producție sustenabilă?
Sabina Georgescu
Pentru sustenabilitate lucrez de 10 ani, înainte ca acest concept să devină atât de cunoscut. Întotdeauna au existat și totdeauna vor exista niște provocări. Atunci când lucrezi în mod direct cu oamenii, există niște provocări pe care înveți să le depășești, dar întotdeauna există cineva care va beneficia de această piesă vestimentară și o va valoriza altfel.
În momentul în care investiția emoțională este mai mare, automat acel obiect vestimentar va purta această amprentă și va fi valorizat altfel. Nu vor fi piese oarecare, la comun, va fi acea piesă. Toate femeile se gândesc cu drag la o anumită ținută în care au investit mai mult emoțional și care a adus cu ea această valoare. Ca atare respectiva piesă e mai greu de aruncat. Încerci să îi prelungi viața aducându-i modificări. Are o altă valoare – de aceea mă întorc la importanța deciziei conștiente.
Dorin Chioțea:
Unde se va ajunge cu recuperarea hainelor? Care ar fi drumul lor dincolo de container?
Sabina Georgescu:
Eu știu că există fabrici de recycling unde fibrele de compoziții diferite pot fi separate și reciclate separat. Acum aștept să apară și în România și chiar la nivel personal mi-ar plăcea foarte mult să mă implic, pentru că e un subiect de mare interes.
În familiile noastre erau anumite haine care aveau un anumit statut superior celorlalte și erau păstrate – iată că această temă a sustenabilității a venit mulată perfect pe psihologia colectivă și pe moștenirea noastră ca nație până la urmă, pentru că am fost învățați să fim creativi, să economisim tot ce avem, să lucrăm cu puținul pe care îl avem și să facem lucruri frumoase din ceea ce avem, să le păstrăm cât mai mult, să le dăm o viață cât mai lungă. Și atunci, cred că de asta și programele de reciclare au beneficiat de acel succes pe care l-ați menționat mai devreme.
