Responsabilitatea producătorilor
Mult timp asumarea responsabilității a revenit consumatorului final – ceea ce nu era corect, pentru că producătorii au într-adevăr această responsabilitate. Ei pun în circulație, ei pun în vânzare produsele, ei sunt principalii beneficiari ai profitului rezultat, ei trebuie să-și asume și reciclarea.
Această responsabilitate a producătorilor a tras după sine infrastructura de colectare, campanii de informare și acest sistem de returnare care este într-adevăr un succes și care a arătat, contrar a ceea ce se susține, că românul este dornic să recicleze, îi place să recicleze, vrea să păstreze un mediu curat, între trebuie doar să-i oferi mijloacele necesare și să poată face acest lucru cu un minim de efort.
Trecerea de la economia liniară la economia circulară
Orice înseamnă deșeu și reciclare este parte importantă a economiei circulare. Departamentul pentru dezvoltare durabilă, alături de Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, este coinițiator al Strategiei Naționale pentru Economia Circulară a României. Practic ne asigurăm că tot ceea ce poate fi reciclat, va fi reciclat. Pentru că principala problemă este această economie lineară în care ne-am aflat atâta timp: extragem, producem, consumăm, aruncăm. Lucru care, evident, nu poate merge la nesfârșit, deoarece Pământul are resurse limitate. Nu numai textilele, dar ușor, ușor întreaga economia românească va trebui să devină o economie care nu generează deșeuri.
Acțiune internațională
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă va prezenta un proiect de reciclare a textilelor la Expo 2025 Osaka. Am avut discuții cu o delegație a Japoniei, care a fost la Guvern și vom avea o expoziție tematică cu costume tradiționale românești și japoneze, din materiale reciclate. Vă îndemn să urmăriți evenimentul în octombrie, în perioada 2 – 13 octombrie, când este și Săptămâna Dezvoltării Durabile.
Dorin Chioțea:
Cum se situează România în momentul de față în contextul european al criteriilor de dezvoltare durabilă? Suntem campioni la niște parametri, de exemplu Returo, dar la alții suntem încă restanțieri, probabil lumea nu i-a înțeles încă pe deplin.
Stelian Matei:
Mă bucur să fiu aici alături de dumneavoastră, pentru prima oară. Dezvoltarea durabilă este un domeniu foarte vast. Practic orice activitate umană poate fi circumscrisă dezvoltării durabile. Orice lucru pe care îl facem se poate potrivi la un obiectiv de dezvoltare durabilă.
Principala problemă este că atunci când spui dezvoltare durabilă, lumea se gândește la schimbări climatice. Este partea cea mai vizibilă a problemei; se vorbește foarte mult despre ea. I s-a spus încălzire globală, lucru care a stârnit oarecare confuzie, pentru că nu corespundea realității. Termenul de schimbări climatice este mult mai bun, dar lumea uită că de fapt sunt 17 obiective de dezvoltare durabilă, dintre care primele obiective sunt cele care privesc populația. Nu întâmplător sunt primele obiective ca: fără sărăcie, foame zero, sănătate și bunăstare, educație de calitate.
În acest context trebuie să le avem pe toate în vedere, pentru că principala problemă este că unele obiective de dezvoltare durabilă avansează, în timp ce altele rămân în urmă. Trebuie să avem grijă să fie toate cât de cât în același trend – aceasta este una dintre principalele noastre preocupări, în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă al Guvernului. Avem nevoie să producem foarte multă conștientizare, foarte multă comunicare. Rolul nostru principal este de coordonare a implementării Agendei 2030 în România, respectiv a obiectivelor de dezvoltare durabilă, însă adaptate specificului național.
Iată un exemplu grăitor, pe care îl folosesc peste tot pentru că este foarte plastic. Germania sau Danemarca nu au o problemă cu numărul gospodăriilor fără apă curentă și canalizare. Dar în România asta este o problemă pe care luptăm să o eradicăm. Împreună cu Institutul Național de Statistică și Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, am aprobat un set de indicatori național pentru dezvoltare durabilă, adaptat specificului României, care să ne arate în permanență cum stăm. Am creat o platformă, Agregator de Dezvoltare Durabilă, care preia mod automat de la INS acești indicatori, astfel că oricine îi poate consulta în orice moment.
Noi facem raportări anuale privind implementarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea strategiei. O dată la circa patru ani mergem la New York la forumul la HLPF, High Level Political Forum, unde prezentăm situația României.
Pe site-ul nostru, https://dezvoltaredurabila.gov.ro/, avem și raportul privind planul de acțiune, avem și un tablou de bord care arată foarte plastic cum stăm. Media generală este de 62,1%. Avem un număr de obiective de dezvoltare durabilă unde stăm bine, de exemplu
- industria inovației și infrastructură, unde avem 84,3%
- Consum și producție responsabile, 81,3%.
Stăm bine și la capitolul acțiune climatică, viața acvatică, viața terestră, sărăcie și foame, apă curată și sanitație și orașe și comunități durabile.
Este oarecum intuitiv și cred că ne dăm toți seama unde stăm mai puțin bine – iar cifrele spun și acest lucru. Performanță scăzută avem la capitolele: sănătate și bunăstare, educație de calitate, energie curată și accesibilă, muncă decentă și creștere economică, reducerea inegalităților.
Mai este mult de muncă. După cum spunea și domnul Sebastian Hotcă, vicepreședinte ANPC, trebuie să conștientizăm că trăim toți în aceeași țară și așa cum suntem toți consumatori, așa suntem toți datori, pot spune, să implementăm dezvoltarea durabilă.
Ceea ce înseamnă:
- să nu risipim apa, care este o resursă din ce în ce mai prețioasă.
- Să combatem risipa alimentară, o problemă foarte gravă, pentru că producția agricolă este cel mai mare consumator de apă. Deci consumăm apă ca să producem alimente pe care apoi le aruncăm.
- să nu risipim energie – mai ales în contextul crizei energetice prin care am trecut și trecem.
Sunt măsuri simple. Câteodată sustenabil sau eco înseamnă într-adevăr mai scump, dar de cele mai multe ori sustenabil și eco poate însemna mai ieftin. Cu câteva principii simple putem obține o economie în buget.
Dorin Chioțea:
Ce reglementări europene legate de dezvoltarea durabilă au cel mai mare impact asupra consumatorilor mici și cum pot fi aceștia protejați?
Stelian Matei:
Poate cea mai importantă este responsabilitatea extinsă a producătorului, care obligă producătorii să gestioneze întreg ciclul de viață al produselor, inclusiv colectarea și reciclarea la sfârșitul duratei de utilizare.
Mult timp asumarea responsabilității a revenit consumatorului final – ceea ce nu era corect, pentru că producătorii au într-adevăr această responsabilitate. Ei pun în circulație, ei pun în vânzare produsele, ei sunt principalii beneficiari ai profitului rezultat, ei trebuie să-și asume și reciclarea.
Această responsabilitate a producătorilor a tras după sine infrastructura de colectare, campanii de informare și acest sistem de returnare care este într-adevăr un succes și care a arătat, contrar a ceea ce se susține, că românul este dornic să recicleze, îi place să recicleze, vrea să păstreze un mediu curat, între trebuie doar să-i oferi mijloacele necesare și să poată face acest lucru cu un minim de efort.
Trebuie să recunoaștem: oamenii vor să ajute, dar o fac atâta timp cât nu le se cere un efort foarte mare. Dacă persoana respectivă percepe drept rezonabil efortul pe care trebuie să-l facă, atunci va face acest efort și va ajuta.
Dorin Chioțea:
Cea mai populară acțiune este cea produsă de stat împreună cu mediul privat: este Returo, unde și statul, din câte știu, are 20% din acțiuni și a fost un succes: 80% din peturile puse în vânzare de când a început acțiunea sunt reciclate – ele se regăsesc în următoarele produse,
în următoarele ambalaje.
Vom trece sau am trecut deja la textile. Cum preconizați aici? O să împânzim și țara de containere pentru textile?
Stelian Matei
Eu cred că da. De la 1 ianuarie, colectarea separată a deșeurilor textile este obligatorie. Infrastructura în acest moment este redusă, pentru că vorbim de foarte puțin timp. De altfel, dacă ne aducem aminte, și Returo a pornit cu mult mai mult avânt, dar și el a avut câteva probleme la început, exact cele pricinuite de infrastructura de colectare care nu era suficientă.
Dar, fără discuție că acțiunile de colectare selectivă a deșeurilor vor urma același model. Textilele în stare bună pot fi recondiționate și revândute, să le ofere o nouă viață, iar materiale deteriorate pot fi procesate pentru a fi transformate în fibre noi sau alte produse.
Aș dori să amintesc că orice înseamnă deșeu și reciclare este parte importantă a economiei circulare. Departamentul pentru dezvoltare durabilă, alături de Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, este coinițiator al Strategiei Naționale pentru Economia Circulară a României, un document programatic realizat cu sprijinul Direcției Generale Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, precum și al Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă 2030: aici Comisia Transversală 1 coordonează acest proces de implementare a Planului Național de Economie Circulară.
Practic ne asigurăm că tot ceea ce poate fi reciclat, va fi reciclat. Pentru că principala problemă este această economie lineară în care ne-am aflat atâta timp: extragem, producem, consumăm, aruncăm. Lucru care, evident, nu poate merge la nesfârșit, deoarece Pământul are resurse limitate.
În fiecare an este marcată ziua în care ne-am consumat toate resursele pentru anul respectiv – pe măsură ce trec anii, această dată este din ce în ce mai aproape de începutul anului, acum, dacă nu mă înșel, a ajuns sub jumătatea anului. În acest ritm, în condițiile în care populația Pământului crește, este evident că nu se poate continua cu economia liniară.
Economia circulară propune ieșirea din acest impas: o nouă viață pentru produse și materii prime și crearea pentru produse de la început a unui design favorabil reciclării. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă va prezenta un proiect de reciclare a textilelor la Expo 2025 Osaka. Am avut discuții cu o delegație a Japoniei, care a fost la Guvern și vom avea o expoziție tematică cu costume tradiționale românești și japoneze, din materiale reciclate. Vă îndemn să urmăriți evenimentul în octombrie, în perioada 2 – 13 octombrie, când este și Săptămâna Dezvoltării Durabile. Ca să concluzionez, nu numai textilele, dar ușor, ușor întreaga economia românească va trebui să devină o economie care nu generează deșeuri.
