Cât de sustenabilă e sustenabilitatea? 18 martie – Workshop upcycling textile

Alexandra Sandu, sustainable fashion designer

În premieră, anul acesta în cadrul evenimentului Fii un consumator informat! E important! Tribuna consumatorilor și-a propus organizarea unui workshop având în prim-plan câteva modalități creative și accesibile de a evita risipa de textile.

Înainte de a arunca la gunoi un produs textil, generațiile mai vechi obișnuiau să se întrebe dacă nu se mai poate face ceva cu el în gospodărie. Aceasta este provocarea acestei sesiuni active de dialog, consiliere și exemple practice pentru consumatori.

Problematica abordată:

– soluții concrete pentru sustainable fashion accesibile oricărui consumator

– cum cumpărăm responsabil – ce fel de piese alegem astfel încât să le purtăm durabil și să nu le aruncăm după prima purtare

– cum transformăm piesele prin soluții originale de upcycling, ușor de realizat (cu exemplificări)

Alexandra Sandu

Este mamă, timp de 10 ani a lucrat în calitate de contabil într-o companie multinațională, în prezent este doctorand la Universitatea Națională de Arte București.

Combinând dragostea pentru familie cu pasiunea pentru modă, a pus bazele brandului Maam with love (www.maamwithlove.com). Se dedică transformării hainelor vechi sau uitate în piese noi cu design sustenabil, care îmbină stilul cu o abordare creativă.Pentru Alexandra Sandu, designer și stilist, moda sustenabila înseamnă:

– crearea unor piese atemporale, bine gândite, cu un design care să treacă testul timpului, ca estetică și durabilitate,

– folosirea de materiale rămase din colecțiile anterioare, inclusiv piese nevândute, crearea de stocuri mici sau producție la comandă

– alegerea furnizorilor locali, dar și  încurajarea consumatorilor de a investi în piese versatile, de calitate.

În demonstrația Alexandrei din 18 martie, influencerele prezente la workshop și publicul de pe platforma Tribuna consumatorilor au putut vedea că upcycling, acest termen nou care definește un proces vechi de când lumea, începe cu un îndemn creativ și constructiv: look up, not down!  Caută să faci din ceva vechi ceva nou, dar nu oricum sau numai ca să nu arunci, ci țintind spre ceva nou, expresiv și esențial, care să facă o diferență. Un act pur creativ.

Workshopul a început de la o colecție capsulă prezentată de Alexandra cu o seară înainte la Soirees de la Mode by Alin Galatescu. Fashion iconul ales a fost Dolce & Gabbana și a fost inspirat de expoziția Du coeur a la main de la Grand Palais din Paris. Aici Alexandra a pornit de la cergi, macaturi, cuverturi țesute în casă, obținând piese vestimentare noi, cu o expresivitate proprie, folosind toate caracteristicile materialului. Totuși, nota bene, cu cât pornim de la o „vechitură” mai semnificativă, mai lucrată, mai investită afectiv, avem șansa de a obține idei mai suculente și personale.

Workshopul a urmărit:

– Cultivatea atitudinii de upcycling: să găseșți ceva bun în fiecare lucru, înainte de a-l arunca – ceea ce implică o schimbare de optică: în loc de ˝aruncă-l dacă nu-ți mai aduce bucurie˝ vine ˝caută mai întâi dacă ceva de acolo își aduce un strop de bucurie înainte de a-l arunca definitiv”

– Exemple practice de transformare: cât timp și ce abilități ne cer?

– Strategii de cumpărături responsabile

– Rebranduirea sustenabilității ca fashion trend care are în prim plan personalizarea pieselor vestimentare împreună cu  promovarea designurilor creativ-transformative care să satisfacă pofta noastră firească de nou și spectaculos.

Ce probleme s-au pus:

1. Cum cumpăram responsabil

Ce raport are impulsul de a cumpăra cu:

– îmi place

– îmi vine bine

– am unde să-l port

– e de calitate

Care criteriu este cel mai important atunci când vine vorba de cumpărarea unui item vestimentar?

2. Avem impulsul de a ne înnoi. Avem și impulsul de a arunca ceea ce nu ni se mai potrivește.

Timp de mai mulți ani cuvântul de ordine a fost: aruncă/elimină tot ce nu-ți mai aduce bucurie!

Pe de altă parte, noile trenduri ne spun să fim mai prudenți cu aruncatul, deoarece multe din obiectele de îmbrăcăminte pe care tindem să le aruncăm pot fi surse de înnoire. Decât să cumpăram un obiect nou care înseamnă amprentă de carbon, oare nu este mai eficient să recuperăm ceva mai mult din cele pe care oricum ne pregăteam să le aruncăm, pentru că apoi pur și simplu să le recombinăm?

3. Consumul de fast fashion se poate reduce prin educație estetică. În ultimii ani asistăm la cultivarea unui stil de viață realist,  promovat câteodată chiar de fashion icons regale.

˝De la  doamna Doina Levința am învățat că femeia este frumoasă și că în tot ceea ce creem trebuie să subliniem această frumusețe. Eram la un moment dat la o expoziție Dior, în străinătate, priveam cu mare încântare niște rochii, când o doamnă franțuzoaică s-a aplecat și mi-a șoptit la ureche: it takes beauty to see beauty. Când găsim frumusețe în ceva, ne sporim propria frumusețe.˝ a spus în cadrul workshopului Alexandra Sandu.

Alexandra Sandu:

Modificam haine de când eram mică, dar mult timp nu am văzut acest lucru ca fiind viitorul meu, mai ales pentru că părinții nu m-au susținut și spuneau că trebuie să fiu la un birou, că acolo se câștigă bani, nicidecum nu ar fi admis să fiu „croitoreasă”.

Am devenit mamă a doi copii, Alexia care are aproape 20 de ani, sunt foarte mândră de ea, e la facultate anul întâi, și Mircea care are 11 ani. După ce s-a născut Mircea, am decis că e momentul să-mi urmez visul. Am început să mă perfecționez, să studiez în domeniul modei. Am început cu croitorie, deoarece, din punctul meu de vedere, orice designer ar trebui să aibă studii minime de croitorie, să știe exact ce înseamnă și ce face o mașină de cusut, care sunt cusăturile. Am participat la cursuri de transformare de tipare cu artistul japonez Shingo Sato, am urmat un curs de design vestimentar cu Lena Criveanu, am lucrat și cu Doina Levința, am lucrat pentru Ștefan Pelger și Doina Levința.

Acum, lucrarea mea de doctorat la UNARTE se numește Vestimentația în timpul pandemiei și pornește de la ideea că stilurile vestimentare pandemice au apărut din nevoia de substituire a conexiunii sociale, în condiții de izolare.

Concret, în timpul pandemiei, când toată lumea s-a apucat de grădinărit, de croșetat, de tricotat, a citit mai mult, a ascultat muzică, eu m-am apucat de transformat haine.

Prima piesă am făcut-o în timpul masterului la UNARTE. Doamna Unda Pop, profesoara mea preferată, care mă sprijină în lucrarea de doctorat acum, ne-a dat o temă: să luăm un sacou bărbătesc, de la second hand, pe care să-l lăsăm pe față masculin, să nu intervenim absolut deloc, dar pe partea din spate să intervenim așa cum credem de cuviință.

Mie îmi plac lucrurile simple, îmi plac tăieturile adânci și îmi place foarte mult partea din spate. Am fost exact înainte de pandemie la o expoziție la Paris, într-un muzeu de sculptură, unde erau expuse haine numai cu accent pe partea din spate. Chiar așa se numea, acesta era subiectul expoziției. M-a inspirat foarte mult și îmi place foarte mult să lucrez pe partea din spate a hainelor, care mi se pare că este un aspect neglijat. Din punctul meu de vedere, atunci când lucrez pe spate, mesajul este transmis într-un mod mai subtil. Așadar am făcut un decolteu simpatic pe spatele sacoului, în V.  I-a plăcut foarte mult doamnei profesoare, am făcut ședința foto și apoi am început să-l port eu însămi sacoul, printre prietenii mei. A fost foarte apreciat.

Acum acest tip de sacou a devenit un soi de marcă a Alexandrei și la workshop a făcut în direct demonstrația modului în care îl modifică.

Alexandra prezintă apoi o jacheta-kimono realizată djntr-o carpetă de perete țesută la război, de tipul celor care se mai găsesc încă prin casele bunicilor.

Alexandra Sandu

De curând am descoperit termenul de mending – ceea de înseamnă pur și simplu repararea hainelor – cu un petic, un patch, de exemplu.

Ovidiu Buta a remarcat chiar în deschiderea unui eveniment curatoriat de el că de obicei nu ies rezultate foarte purtabile din upcycling. Această bună constatare m-a determinat să caut ca mereu să creez piese upcycled care nu numai că pot fi purtate, ci aduc ceva nou, inedit.

Gazda Tribunei consumatorilor, Roxana Melnicu, i-a adresat Alexandrei câteva provocări concrete, obiecte textile care în momentul de față sunt trase pe „linia moartă” și amenințate de aruncare: un mileu mare, un mileu mic, o piesă decorativă colorată, brodată, un sacou sintetic.

Alexandra a oferit mai multe soluții de transformare a lor în piese unicat, exemplificând cu piese pe care ea deja le-a creat: un top dintr-un mileu vopsit, diferite sacouri transformate, chiar și o pereche de sandale care au fost de plasă și au dobândit o formă nouă după ce de plasă au fost cusute inserții din resturi de blană sintetică. În timp ce demonstra o transformare, Alexandra a povestit despre concursul Re-fashion Event pe care l-a câștigat – curatori au fost Lena Criveanu, Ovidiu Buta și Joaquin Bonilla.

În ceea ce privește realizarea practică a modificărilor, Alexandra recomandă cursuri de broderie, croitorie, folosirea mașinilor de cusut simple și la îndemână sau chiar apelarea la serviciile unui upcycling fashion designer. Intenționează să introducă în mod explicit și acest serviciu de mending.

Roxana Melnicu:

Răspândirea acestor servicii ar duce la o reală schimbare de trend, dublată desigur de sublinierea în media a mândriei lucrurilor astfel transformate, care devin piese unice, reprezentative, identitare: eu am o piesă pe care nu o mai are nimeni, făcută din dantela bunicii, lucrată de un designer.

În felul acesta sustenabilitatea devine cu adevărat trendy.

Alexandra Sandu:

Ar fi bine să alegem de la început piese versatile, care se pot combina în mai multe ținute. Și deloc în ultimul rând să cumpărăm și să purtăm doar piese care ne fac plăcere. În felul acesta, hainele pe care le purtăm ne vor ajuta să cucerim lumea.  Și dacă aveți curaj să faceți voi ceva, să aveți o intervenție asupra hainelor voastre, o să vedeți că o să aveți așa o mulțumire și o mândrie că purtați ceva făcut de voi.

Găsim mereu inspirație din moda străzii – în special în străinătate în tiimpul Fashion Weeks, dar și din reviste de modă și în special în reviste și albume de artă.