Dana Dobrescu,Manager Comunicare România la Mondelez International

Sustenabilitatea contează din ce în ce mai mult în criteriile de alegere și am văzut această tendință mai ales după pandemie, când oamenii, stând acasă, s-au întors mult mai mult spre ceea ce e important pentru ei, ceea ce e relevant spre valorile personale. Astfel că vedem acum inclusiv la millennials, dar mult mai mult la generația Z, că aleg produse după aceste criterii.

Generația Z are specificul ei: vor să se implice și să rezolve probleme. Și atunci, una dintre problemele pe care o pot rezolva este să aleagă produse sustenabile și chiar să plătească premium dacă e cazul.

Sustenabilitatea este o oportunitate pentru foarte multe companii mici.

Este și datoria noastră să arătăm că sustenabilitatea nu înseamnă neapărat mai scump. În urmă cu cca 10 ani am avut un experiment în care am luat familii și am analizat ce avantaje aduce consumatorilor.

Dorin Chioțea:

Sustenabilitatea e deja un criteriu de alegere a brand-ului pentru o serie de consumatori. Cum se vede acest lucru din partea comunicatorului de brand?

Dana Dobrescu

 Da, sustenabilitatea contează din ce în ce mai mult în criteriile de alegere și am văzut această tendință mai ales după pandemie, când oamenii, stând acasă, s-au întors mult mai mult spre ceea ce e important pentru ei, ceea ce e relevant spre valorile personale. Astfel că vedem acum inclusiv la millennials, dar mult mai mult la generația Z, că aleg produse după aceste criterii, astfel încât acum comunicăm mai mult care sunt valorile brand-ului, cum este produsă ciocolata, cum sunt produși biscuiții, astfel încât cei tineri să știe ce este în spatele produsului. E important pentru consumator să se informeze, dar e important și pentru noi, cei care punem produsele pe piață, să informăm pe consumator, ca el să aibă acces rapid la informațiile care îl interesează, să știe atunci când se duce la raft care este produsul sustenabil, pentru a-l putea alege în cunoștință de cauză. De multe ori consumatorii caută produse sustenabile, dar se întâmplă să fie dificil să le identifice la raft. Și aici e datoria noastră, a producătorilor, să vorbim despre ce este în spatele produsului, pentru că știm că asta așteaptă consumatorii de la noi.

Dorin Chioțea:

Comunicarea a evoluat mult în ultimii ani. Care ar fi cele mai eficiente modalități pentru a face această comunicare? Care sunt canalele cele mai eficiente? Unde aderă cel mai mult consumatorul?

Dana Dobrescu:

 Așa este, am evoluat foarte mult. Pe de de altă parte ambalajul e unul singur și pe el putem să punem o cantitate limitată de informație. Există ambalaje care au și povestea de sustenabilitate în spate, dar pe de altă parte a evoluat și social media și într-adevăr tinerii caută foarte multe informații pe site-urile companiilor, pe site-urile brand-urilor și acolo este important să postăm. Desigur în social media. Iar cel mai important este să comunicăm pe înțelesul lor, pe limba lor: foarte succint și foarte atractiv. Noi, ca branduri, încercăm să ne adaptăm limbajul. De exemplu, am avut campanii explicând ce se întâmplă în fabrica noastră de croissante de lângă București. Au fost niște filmulețe pe care le-am făcut cu influencerii, foarte scurte și la obiect. Ne adaptăm și noi astfel încât să mergem cu informația către tineri, acolo unde ei sunt și unde își petrec timpul.

Dorin Chioțea:

Contează pentru români, îi impresionează ideea de sustenabilitate?

Dana Dobrescu:

În studiul referitor la consumatorul etic, am văzut acest tip de consumator își concentrează maximumul de atenție asupra produselor alimentare. Este valabil atât pentru consumatorul român, cât și pentru consumatorul la nivel global.

Sustenabilitatea este foarte importantă și foarte mulți tineri sunt dispuși, apropo de preț, să plătească premium – aceasta deoarece pentru ei sustenabilitatea este o problemă personală. Partea de climă, de exemplu, le dă anxietate la nivel personal.

Iar generația Z are specificul ei: vor să se implice și să rezolve probleme. Și atunci, una dintre problemele pe care o pot rezolva este să aleagă produse sustenabile și chiar să plătească premium dacă e cazul.

Dorin Chioțea:

Esterentabil să înființezi la noi linii de producție având ca un central sustenabilitatea?

Dana Dobrescu

Pentru o companie mare e o investiție, care se poate face pentru că are un return of investment în ani de zile. Și este bine să investim, pentru că noi știm că brandurile sustenabile se vând mai bine.

Este o investiție care se poate face la nivel de acționariat, se decide strategia de sustenabilitate. Pentru companiile mai mici, cum este de exemplu cea a Sabinei, este mai dificil să facă o astfel de investiție, pentru că trebuie să o susțină. Pentru brandurile mari e rentabil și investiția se întoarce în timp.

Dorin Chioțea:

 Nu e doar o modă, e o necesitate. Cum este și reciclarea hainelor. Cum vedeți acest proces, domnule consilier superior Stelian Matei?

Stelian Matei

Guvernul ar trebui să aibă pe toată lumea în vedere și foarte clar, companiile sunt motorul creșterii, că ele produc plus valoare. A propos de reciclarea hainelor, avem aceste containere: chiar am citit un articol, primăria sectorului 3 promite că va amplasa 500 de containere de reciclare anul acesta.

Deșeurile sunt colectate, transportate într-o fabrică unde există o bandă de sortare. Aici e foarte important, pentru că tehnologia joacă un rol foarte important. Sunt camere RGB, sunt camere infraroșu, sunt senzori care analizează fiecare articol de pe bandă, după care articolele se sortează în diverse grămezi. din ce am văzut eu sunt compresoare de aer, în funcție de fibre.

Unele pot fi tocate și transformate în țesături industriale: în industrie este nevoie de prosoape, de lavete și așa mai departe.

Altele sunt tocate și folosite ca umpluturi pentru perne și saltele. Altele sunt topite și folosite în cadrul altor țesături. Se pot chiar recarda și se pot face din nou fire care sunt prelucrate.

Adică în funcție de fiecare material și de cum este setat procesul, ele pot să primească o nouă viață, indiferent de starea lor.

Scopul final este economia circulară și durabilitatea: în final, vor crea oportunități, locuri de muncă și plus valoare.

Dorin Chioțea:

Cum se vede dinspre un mare operator privat ceea ce face statul?

Dana Dobrescu:

Ne întâlnim cu departamentul de dezvoltare durabilă și am vorbit și despre codul de sustenabilitate și ne consultăm și suntem împreună pentru că este important un parteneriat public-privat.

Sabina Georgescu:

Din câteștiu că, la momentul actual, în infrastructura europeană există foarte puține fabrici care să facă sortarea și reciclarea textilelor. Știu că există o fabrică de acest gen, care este destul de mare în regiune, în Bulgaria, la Varna. Se numește TechCycle. Putem avea speranța că facem și noi tech-cycle-ul nostru, astfel încât să circularizăm și mai mult această economie și să reciclăm aici, în România, și eventual să obținem și un profit din asta?

Stelian Matei:

 Fără îndoielă, eu nu pot garanta acest lucru pentru că v-ați dat seama că sunt foarte mulți factori implicați. Dar, din punctul de vedere al Departamentului Coordonator al Planului de Acțiune pentru Economia Circulară, da, noi acționăm în acest sens. Căutăm exemple de bună practică și din țările vecine și din Uniunea Europeană: punem problemele, le supunem spre atenție factorilor de decizie pentru că în Comitetul de Implementare al Strategiei de Economie Circulară sunt factori de decizie de la toate ministerele implicate. Sunt secretari de stat, sunt consilieri de stat, sunt secretari generali de ministere. De șapte ani de când funcționează Departamentul de Dezvoltare Durabilă încercăm să mișcăm lucrurile, nu doar să vorbim despre ele.

Eu nu pot să fac o promisiune în acest sens, dar este fără discuție avută în vedere, dat prin faptul că lucrurile au început să se miște în această direcție. Și că, da, a fost nevoie, pentru că România stătea foarte prost la capitolul deșeuri. E clar că din punctul meu de vedere, cel puțin e vorba de o investiție privată aici, pe care autoritățile nu pot decât să o încurajeze prin tot felul de reglementări și de binefaceri în conformitate cu legislația. Nu va trece probabil mult timp până când, dacă avem o masă critică de oameni care vor înțelege reciclarea hainelor, se va ajunge sigur și aici exact cum s-a ajuns în zona peturilor.

Dana Dobrescu:

 Vreau doar să mai precizez că aici e un flux. Cu cât vom colecta mai mult, cu atât vom putea crea un business case pentru reciclatori și să-și poată investi în tehnologie, să aibă ce să recicleze, să aibă material. Pe de altă parte, trebuie să meargă și inovația mai departe, să avem ce face cu aceste materiale la scară largă.

 Și un alt lucru pe care vreau să-l sublinez, pe care foarte frumos l-a spus domnul Stelian Matei, este oportunitatea: sustenabilitatea este o oportunitate pentru foarte multe companii mici. Am văzut recent, mi-aduc aminte, un exemplu din Grecia, cu o companie mică: făceau cosmetice din zațul de cafea și le vindeau în cafenele. E un ciclu foarte frumos și unde putem avea oportunități.

Întrebare din public:

Există un tip de consumator pe care îl putem numi anxios: cel care se teme de sărăcie. Cel care cumpără în exces pentru că se teme că rămâne fără. În momentul în care îi apar tot felul de exigențe de reciclare și sustenabilitate, el are cumva tendința psihologică de a acumula un pic mai mult, pentru că deja se teme, e un pic anxios. Cum facem să comunicăm lucrurile astea, astfel încât să fie prietenoase și accesibile consumatorului, deci să-i se pară că este pur și simplu un avantajul lui să nu se mai teamă că rămâne fără? Cred că acestă anxietate este principala

cauză a risipei alimentare. Teamă asta că rămâi fără și trebuie să cumperi tot din magazin.

Dana Dobrescu:

 Eu cred că o să se rezolve și în timp. E adevărat că este o perioadă dificilă și toată lumea tinde să caute promoții, să consume mai mult. Dar o să se rezolve și în timp, pentru că vine din urmă generația Z, care are o mentalitate total diferită și care este foarte atentă la resurse.

Pe de altă parte este și datoria noastră să arătăm că sustenabilitatea nu înseamnă neapărat mai scump. În urmă cu cca 10 ani am avut un experiment în care am luat familii și am analizat ce avantaje aduce consumatorilor.