Anul acesta sărbătorim 30 de ani de protecție a consumatorului, iar alături de colegele noastre l-am avut ca invitat la ultimul podcastul pe domnul Horia Miron Constantinescu , președintele ANPC, care ne-a povestit despre rolul Autorității de a fi în slujba consumatorilor, dar și despre prioritățile acesteia în această perioadă.
Roxana Melnicu: Bună ziua și bine v-am regăsit la Tribuna consumatorilor. Astăzi avem onoarea de a-l avea invitat pe domnul Horia Miron Constantinescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Am vrea să vă întrebăm de la început de câți ani activați în domeniul protecției consumatorilor și poate ne povestiți un pic despre cum și când s-a înființat ANPC și ce înseamnă de fapt să fii președinte ANPC.
Horia Constantinescu: Primii pași făcuți în interiorul acestei autorități au fost în anul 2017. Autoritatea noastră a împlinit anul acesta 30 de ani, s-a înființat în 1992 și de atunci, în ciuda modificărilor prin care a trecut, este în continuare în slujba intereselor consumatorilor. Iată că la acest moment are din ce în ce mai multe valențe, lucru care ne bucură, pentru că ne integrăm în marea familie europeană și din acest punct de vedere.
Dana Verescu: Știm că ați avut multe acțiuni de anvergură în ultima vreme. Care sunt rezultatele lor?
Horia Constantinescu: Acțiunile de anvergură poate au fost mai puțin comunicate în trecut, dar ele au existat. Odată intrat în familia acestei autorități, am avut câțiva mentori profesionali, directorul general Paul Anghel, mai mulți colegi de la Constanța, unii astăzi la pensie, dar Autoritatea mereu a avut în vedere impunerea cu fermitate a unui model de lucru al operatorilor economici bazat pe respectarea interselor consumatorilor. În ultima perioadă am fost nevoiți să accelerăm acest tip de acțiuni, să stabilim o anvergură mult mai mare. De ce? Pentru că acțiunile noastre din trecut nu au fost suficiente pentru a-i determina pe unii dintre operatorii economici să schimbe abordarea și de aceea suntem și noi nevoiți să insistăm și să arătăm că n-o să abdicăm și nu facem nici un pas înapoi în legătură cu activitatea noastră principală.
R. M.: Din câte știm, ANPC a reușit să rezolve cu promptitudine situațiile de consum de panică, apărute în ultima vreme, criza uleiului, criza benzinei. Ați luat unele măsuri preventive, să nu se mai întâmple așa ceva în viitor, să nu mai apară zvonuri și consum dezlănțuit?
Horia Constantinescu: Din păcate, nu putem controla modul în care sunt transmise informațiile în piață. Este adevărat că unele dintre acestea s-au dovedit a fi inexacte, altele însă au putut fi caracterizate ca informări și pe baza acestora noi am demarat acțiunile despre vorbiți. Cea cu combustibilul considerăm că a avut pertinența juridică și a trebuit tratată ca atare pentru că după cum știți, prețurile se modificau de la o oră la alta. Noi am considerat și atunci și acum că e un comportament incorect al operatorilor economici din zona comercială respectivă. De asemenea, am luat în calcul la un moment elaborarea unor acte normative care să poată preîntâmpina astfel de situații. Acestea sunt în discuție pe mai multe paliere ale instituției noastre. Vor fi comunicate când vom ajunge la o concluzie. În criza uleiului și în crizele similare ce au apărut și vor apărea în continuare, din păcate autoritatea noastră nu poate preîntâmpina ceea ce a fost caracterizat ca o speculă a momentului. Specula are o altă caracteristică juridică, încercăm să găsim o formulă prin care să putem, la un moment dat, să preîntâmpinăm astfel de situații. Totuși actul comercial, decizia de majorare a prețului, aparține operatorilor economici și atât timp cât aceasta nu are o abordare pompieristică sau de tip cartelar, a majorat vecinul, voi majora și eu, aceasta poate fi făcută cu informarea consumatorilor.
D. V.: Știm că vă preocupă dublul standard, despre care am vorbit și cu altă ocazie. Ce se poate întreprinde acum la nivelul ANPC și la nivelul României legat de dublul standard?
Horia Constantinescu: România a inițiat încă din 2019, în primul meu mandat, un dialog cu Europa pentru că ne dorim să înțelegem cum va fi stabilit dublul standard, înțelegând prin aceasta că ne raportăm la un standard. Am inițiat o discuție prin care ne dorim crearea unei baze de date, în care să putem tezauriza toate informațiile de pe eticheta produselor din Europa, pentru că atât noi ca autorități, cât și consumatorii, să putem compara cu produsul comercializat oriunde suntem în situația de a-l achiziționa, tocmai pentru a fi sigur că acesta răspunde exigențelor europene de stabilire a unui standard de calitate pentru fiecare dintre cetățenii europeni.
R. M.: Dar are ANPC posibilitatea de a identifica produse care sunt victime ale dublului standard chiar adcă nu există niște difeențemajore de etichetare. În mare, etichetele ar fi cam la fel, dar să zicem că ar putea exista diferențe legate de calitatea ingredientelor.
Horia Constantinescu: Salut faptul că mai multe asociații din domeniul protejării intereselor consumatorilor au făcut adrese la nivelul Guvernului României prin care subliniază faptul că este nevoie de un laborator la nivel european, un laborator neutru, obiectiv, care să poată răspunde lucrurilor despre care vorbiți într-un termen mai mult decât rezonabil, pentru că sunt situații în care da, etichetele par sau sunt identice, totuși calitatea produsului este diferită de cea a unuia similar de pe piața vest-europeană. Nu numai această situație trebuie luată în calcul, ci și o bază de date comună europeană, care să poată fi verificată în orice moment. De asemenea, tot inițiativa României a fost inclusiv la întâlnirea de anul acesta cu reprezentanții Europei invitați la un dialog cu ocazia sărbătoririi a 30 de ani ANPC România, ne dorim creionarea și constituirea unei structuri de tip Interpol, spuneam noi, de reacție rapidă, prin care oricare dintre informațiile utile protejării consumatorilor să poată fi transmisă într-un timp foarte scurt și de asemenea să fie tratate cu responsabilitate și cu determinare de oricare dintre autoritățile participante la această structură petru a avea un răspuns imediat. Nu de puține ori ne-am dat seama că ceea ce pare bine într-o parte a Europei și mai puțin bine în altă parte are nevoie să știe că protejarea intereselor consumatorilor este cea care a determinat creionarea unei structuri de reacție rapidă.
R. M.: În trecut, am văzut că recomandați, pe bună dreptate, persoanelor care au nemulțumiri legate de furnizorii de utilități, de bănci, să se adreseze mai întâi acestor furnizori, înainte de a face reclamație la ANPC. Problema practică este că de multe ori băncile și furnizorii de utilități au niște timpi de răspuns exagerat de lungi. De multe ori stai la telefon zile întregi. Oamenii sunt depășiți de așa ceva și reclamanții mai curând renunță sau se adresează mai curând ANPC-ului pentru că ANPC le răspunde. Poate face ceva ANPC pentru a-i determina pe agenții economici să reducă timpii de răspuns la rezonabil, la suportabil?
D. V.: Suntem într-o perioadă destul de tulburată a istoriei. Am trecut de o pandemie, avem un război la graniță, sunt multe schimbări economice și în țara noastră. Care sunt acum prioritățile ANPC?
Horia Constantinescu: Suntem într-un plin proces de reevaluare a actelor normative pe baza cărora noi ne desfășurăm activitatea de control și de evaluare a pieții și de evaluare a modului în care sunt protejate interesele, sănătatea și de ce nu viața consumatorilor pentru că deja acestea au împlinit o vârstă care nu mai reprezintă o actualitate pe piața europeană în care noi suntem deja de mult integrați. Sperăm undeva săptămâna viitoare să putem propune o formă de lege parlamentarilor care s-au arătat interesați să susțină un astfel de demers și luăm în calcul ca prin acest nou act normativ să stabilim clar etapele și termenele de răspuns prin care un consumator își poate rezolva oricare dintre situațiile cu care se consideră vătămat. E obligatoriu să luăm în calcul o soluționare alternativă a litigiilor, e o variantă pe care Europa o pune la dispoziția autorităților, vrem ca acest departament să poată comunica, să propună imediat operatorului economic o soluție alternativă, alta decât cea de a fi sancționat. De asemenea, ne dorim, prin acest nou act normativ, să impunem operatorilor economici creionarea și constituirea unor departamente care să poată să răspundă într-un termen care de asemenea va fi stabilit prin această lege, așa cum ne-o imaginăm noi. E clar că acesta ar trebui să fie primul pas, cel de a te adresa operatorului economic, pentru că nu sunt puține situațiile în care problemele s-au rezolvat la nivelul acela. În condițiile în care un consumator se adresează atât operatorului economic, acesta pregătindu-i un răspuns, dar depune concomitent și o sesizare, noi vom fi nevoiți să cerem un punct de vedere acestuia. Ne suprapunem și dublăm activitatea în loc s-o transformăm într-o poveste ultrarentabilă, în sensul de a putea în cel mai scurt timp să îți rezolv problema, pentru că nu cred că răspunsul sau o contradicție în modul de a comunica cu operatorul economic este soluția, ci soluția trebuie să fie rezolvarea efectivă a problemei consumatorilor.
Horia Constantinescu:
Sunt convins că cea mai importantă categorie rămâne aceeași și în această situație. Vorbim aici de sănătate, vorbim de viața consumatorilor, vorbim de interesele economice ale acestuia pentru că, așa cum spuneați, traversând o perioadă ultra dificilă, iată că interesele consumatorilor cumva ajung să facă parte din cele de care vorbeam la început, adică cele legate de sănătate, inclusiv cea emoțională, și de ce nu viață, pentru că a fi dat peste cap modul în care îți hrănești familia, modul în care apelezi la prestarea unor servicii esențiale sunt clar lucruri care țin inclusiv de modul în care un consumator își poate evalua viața în sine, nu de puține ori și cu tristețe spun acest lucru, au fost cetățeni ce au ales să-și pună capăt zilelor din cauză că au traversat niște probleme economice foarte grave, ori în raport cu instituțiile bancare, ori în raport cu instituții similare financiare. Nu de puține ori, și știm că există chiar cu titlu de excepție, situații în care oamenii, ajungând la capătul răbdării, au luat decizii cu totul și cu totul disproporționate în opinia noastră, dar neputând să analizăm ce i-a dus în acea situație, trebuie, ca autoritate, să preîntâmpinăm oricare dintre situațiile similare. Suntem nevoiți în acest moment să reorganizăm instituția pentru că devenim mult mai operativi, așteptăm un punct de vedere legat de această reorganizare, trebuie să fim mult mai prezenți pe piață, am demarat concursul pentru majoritaea posturilor vacante, pentru că avem nevoie de colegi noi, avem nevoie de tineri, avem nevoie de o mentalitate nouă în întreaga instituție, avem nevoie de digitalizare, avem nevoie de operativitate, tocmai pentru a fi prezenți în situații ca cele punctual date de creșterea alarmantă a prețurilor, de casele de schimb, dau un exemplu, de la frontiera prin care treceau vecinii noștri din Ucraina, din păcate a fost nevoie și acolo de o reacție rapidă a autorității noastre, pentru că schimbul valutar devenise o oportunitate de afaceri pentru unii dintre operatorii economici din zonă, cu toate că aceștia nu înțelegeau să respecte și legea. Autoritatea noastră este, din punctul meu de vedere, cea situată în prima linie a apărării intereselor cetățenilor, trebuie să fie tratată ca atare. Sperăm, cât de curând, să primim finanțări care să ne transforme în ceea ce trebuie să fim tocmai pentru a fi gata și pentru situațiile similare celor pe care le traversăm.
D. V.: Ce sfat ați avea, ca să încheiem într-o notă mai optimistă, ce sfat ați da consumatorilor în general, ce comportament să aibă față de produsele pe care vor să le achiziționeze?
Horia Constantinescu: Nota pozitivă este aceea de a le transmite consumatorilor dorința noastră de a-i învăța să se respecte pe ei înșiși, să nu accepte produse sau servicii de proastă calitate, să nu lase să treacă neobservată o situație care ar putea prejudicia interesele altor cetățeni, ale altor consumatori. Noi, ca autoritate, din păcate, nu putem avea o evaluare a pieții într-o notă pozitivă, pentru că suntem chemați să controlăm și să eliminăm lucruri care contravin legii. Lucrurile pozitive cad în sarcina consumatorilor, în a le vedea și a ne transmite la un moment dat că iată, în urma sancțiunilor voastre, lucrurile s-au rezolvat și nu sunt puține mesajele de acest fel. Am reluat discuțiile cu majoritatea asociațiilor implicate într-un mod determinant, nu doar la nivel cancanistic, pentru că eu consider că relația de comunicare cu consumatorii, în tonul pozitiv de care vorbeați, la un moment dat trebuie preluată de către acestea. Noi suntem eminamente o autoritate de control și suntem chemați, păstrând proporțiile, ca niște militari, ca niște polițiști, să rezolvăm. Organizarea petrecerilor cade în sarcina altora, noi suntem cei care în spatele ușilor închise ale operatorilor economici trebuie să aplicăm legea.
D. V.: Vă mulțumim că faceți această poliție pentru noi, restul consumatorilor, și vă dorim succes în continuare. Mulțumim că ați acceptat să veniți la interviu.
