fbpx
Casă & FamilieEducatieSĂNĂTATEWELLBEING
În tendințe

Intuiția – sau al șaselea simț

scris de Dana Dobrescu

Încă înainte de a formula gândul că ies la plimbare, cățelul meu știe. Și face diferența de cele mai multe ori între situațiile în care mă gândesc – repet, doar mă gândesc – că aș ieși cu el sau în care planific să merg fără el, la cumpărături. Dar intuiția nu e doar pentru căței.

Se spune că toți avem intuiție – sau al șaselea simț – dar nu toți o accesăm. Departamentul de Apărare al SUA are un program prin care încearcă să utilizeze tehnologia pentru a înțelege intuiția și pentru a o accelera în beneficiul unităților militare. Intuiția este parte din procesul decizional pentru mulți lideri și este determinată de experiență și de amintiri, dar e mai mult de atât. În leadership, rămâne întrebarea cât de mult ne putem baza pe intuiție într-o lume care trece printr-un proces accelerat de schimbare.

Dar la nivel personal? Când să ne ascultăm intuiția? O auzim măcar? Primul pas pentru a accesa intuiția este să ne creștem conștiința de sine (self-awareness), să ne ascultăm vocea interioară, să fim atenți la ce simțim, gândim și să înțelegem cum ne ajută gândurile sau, din contră, cum lucrează împotriva noastră.

Mare parte dintre dietele care sunt promovate, cu meniuri nepersonalizate, merg pe un consum redus de grăsimi și/ sau carbohidrați. La extremă sunt keto și atkins, cu o cantitate foarte mică de carbs/ zi. Ce funcționează mai bine, să reducem grăsimile sau carbohidrații? Răspunsul e: ce e fezabil pentru fiecare, pe termen lung. O dietă nu e mai eficientă ca alta, atâta timp cât menținem deficitul caloric. Sau, cum foarte frumos spune titlul unui studiu [25182098], A diet, by any other name, is still about energy.

Ce e bine să reții? Orice dietă care ți se potrivește e eficientă. Intermittent fasting nu performează mai bine decât keto sau decât low-fat diet. Totul ține de aderență. Iar aderența vine din modul în care îți structurezi mesele în timpul zilei astfel încât să fie pe nevoile tale energetice și să îți placă ce mănânci, să nu simți că faci un sacrificiu foarte mare. Altfel, riști să ai zile de compensare sau episoade de binging.

O metaanaliză [25182101] care a luat în calcul 48 de studii RCT (randomized controlled trials – experimentele cele mai riguroase și de încredere) ne arată că pierderi în greutate semnificative se înregistrează la 6 luni, respectiv la 12 luni și cu dietele low-fat, și cu dietele low-carbs, cu diferențe minime între diete. Ce înseamnă pierdere semnificativă? 8 kg în 6 luni. Asta înseamnă cam 1,3 kg pe lună sau 0.3 kg pe săptămână. E doar un calcul matematic, ritmul de slăbit nu e niciodată constant, dar e un exercițiu pe care îl fac pentru persoanele care se grăbesc și vor să vadă -5 kg din prima lună și să și mențină acest ritm.

Să mai reținem că dacă avem mai multe kilograme de dat jos (15 – 20 de kilograme), slăbim mai ușor în prima fază, comparativ cu o persoană care vrea să piardă ultimele 5 kilograme sau cu o persoană care a trecut frecvent prin diete. De aceea nu e bine să ne comparăm cu ce fac ceilalți, să ne chinuim cu o dietă doar pentru că a funcționat pentru alții, ci să ne concentrăm să ne găsim stilul și ritmul individuale.

Consumul de apă nu e overrated. Nu există dubii că ne ajută să funcționăm mai bine la nivel fiziologic și mental. Dar hai să privim și din perspectiva pierderii în greutate.

Ce să știi. Uneori e posibil să îți fie sete și să crezi că îți e foame. Studiile clinice arată că aproximativ 37% dintre persoane confundă cele două senzații. Este posibil să fie din cauză că în perioada noastră de vânători-culegători, ne luam mare parte din apă (50%) din ce mâncam (fructe, rădăcini etc), spre deosebire de 20%, în ziua de azi. Mâncând, în loc să bei apă, îți aduci un aport caloric de care poate nu ai nevoie.

Unele voci spun că dacă bei apă înainte de masă, mănânci mai puțin și ajută la slăbit. Sau: un studiu a arătat că dacă bei 500 de ml de apă rece dimineața, crește rata metabolică în următoarea oră cu 30%. Dar studii ulterioare nu au confirmat aceste ipoteze. Se pare că rata metabolică crește insignifiant, iar dacă bei apă cu sare, deloc. Asta nu înseamnă să nu mai bem apă dimineața sau să nu ne preocupe echilibrul electrolitic.

Studiile focusate pe consumul de apă înainte sau/și după masă arată un ritm mai accelerat la pierderea în greutate doar la grupurile care au băut 500 ml de apă înainte de masă și 250 ml de apă după masă. E ceva apă… Cercetătorii cred că e posibil ca scăderea să vină și din faptul că atunci când bem mai multă apă, pur și simplu bem mai puține alte băuturi, care au frecvent calorii.

Consumul de apă ajută în slăbit nu neapărat când e mai mult, ci atunci când e corepunzător, când ne hidratăm bine.

Când nu bem suficientă apă, metabolismul scade, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce duce la constipație, balonare, aciditate.

Chiar și o deshidratare ușoară determină creșterea hormonilor de stres, in special a cortizolululi, care are efect catabolic asupra masei musculare (pierdem mușchi), duce la retenția de apă și afectează calitatea somnului. Nimic din ce am enumerat nu e util pentru sănătate sau managementul corespunzător al greutății. Așadar, clar, apa nu e overrated.

Mâncăm când ne e foame, când e un context social oportun (ieșiri la restaurant, vacanțe, zile de naștere), dar și ca reacție la emoțiile pe care le simțim.

Văd frecvent la modul în care ne creștem copiii abordarea de care am avut și noi parte când eram mici: de ce să plângi, nu fii supărat(ă) pentru atâta lucru, nu are de ce să îți fie frică, nu e ok să te enervezi sau lasă nervii, hai nu mai fi trist(ă), revino-ți.

Orice emoție este normală și validă, nu putem dicta din exterior cum să se simtă o persoană. Iar dacă adulții pot gândi critic, copiii iau ca adevăr ceea ce le spunem.

Putem învăța cum să facem reframing în minte, cum să înlocuim o perspectivă cu alta, cum să răspundem emoțiilor, astfel încât să simțim că avem control, și nu doar reacționăm la mediul înconjurător copleșiți. E un proces care se învață exersând.

Acceptarea reacției de moment și recunoașterea emoțiilor ne pot ajuta să nu mai sărim repede să mâncăm ceva când suntem triști, obosiți, supărați, agitați etc.

Ce punem în loc? Într-o hartă a e emoțiilor, realizata de dr. Jennifer Broxteman, expert al școlii Precision Nutrition (pe care am urmat-o și eu pentru certificarea de coaching) am găsit aceste modalități de a reacționa la emoții într-o manieră sănătoasă, fără să fie nevoie să mâncăm ceva ultra-gustos:

  • tristețe / plâns
  • singurătate / conectare cu alte persoane
  • plictiseală / încântare
  • rușine / compasiune de sine
  • resentimente / iertare
  • gol în suflet sau lipsă / lucru creativ
  • furie / stabilirea/ comunicarea limitelor
  • anxietate / tehnici de respirație (am scris despre box breathing pe site), eu aș spune și planificare, pentru că anxietatea vine din senzația că nu avem control
  • stress / făcut lucrurile pas cu pas
Către wellbeingcircle.ro

Articole similare

Back to top button