În ultimele zile am mai studiat despre longevitate – nu aș putea zice dacă întâmplător sau algoritmul m-a ajutat să tot dau de subiect, după ce am citit în detaliu un articol care mă interesa. Sunt două studii, din 2025, respectiv 2026, care aduc perspective noi. Am păstrat o singură temă săptămâna asta: longevitatea.
Scriu cu precădere despre sănătatea fizică și longevitate. Dar să reținem că și gândurile de zi cu zi și modul în care procesăm ce se întâmplă (tradus în stres constant) au impact asupra duratei vieții. Două studii extinse, pe grupuri mari de oameni, arată că optimismul este asociat în mod specific cu o durată de viață, în medie, cu 11–15% mai mare față de persoanele care nu sunt optimiste, precum și cu șanse crescute de a atinge o longevitate excepțională, adică de a trăi până la vârste înaintate (studiul menționează 85 de ani sau mai mult). Asocierea este validă și dacă se exclud factori legați de stilul de viață (dietă, consum de alcool, fumat etc.), statut socio-economic, integrare socială.
E interesant și cum gândurile negative repetitive ne impactează sănătatea cognitivă pe termen lung – e pe lista de subiecte.
1. Cât de importantă este moștenirea genetică în longevitate?
O nouă perspectivă: longevitatea are o componentă genetică de aproximativ 50%, similar cu alte trăsături umane. Asta, contrar tuturor estimărilor de până acum, care indicau că longevitatea ține cam 20 – 25% de genetică. Mai mult, unele studii care s-au bazat pe analiza longevității pornind de la arborele genealogic indicau doar 6%.
O analiză publicată la final de ianuarie, pe datele disponibile în tările nordice despre gemeni și despre frații persoanelor centenare din SUA, date colectate pe parcursul a o sută de ani, arată că estimările curente despre impactul moștenirii genetice asupra longevității au fost subestimate. Echipa de cercetători consideră că datele de până acum nu au diferențiat între factorii extrinseci care au dus la deces (accidente, crime, infecții, pericole din mediu), și factorii de natură intrinsecă (afecțiuni legate de înaintarea în vârstă), pe care ar fi trebuit să se concentreze. În plus, datele pe care s-a făcut analiza sunt din secolele 18 -19, spre deosebire de analiza curentă, care se axează pe ultimul secol.
În urma cercetării datelor despre gemeni și aplicând corecția legată de factorii extrinseci, influența factorilor genetici crește în importanță, la 50 – 55%, asemănător cu ce se observă la alte mamifere.
Studiul concluzionează că aproximativ jumătate din variația duratei de viață rămâne neexplicată de genetică aditivă, ci de influențe de mediu (stil de viață, factori socio-economici, acces la servicii de sănătate), procese biologice aleatorii, interacțiuni între gene și modificări epigenetice (expresia genică).
Ca o concluzie, nu e cazul să ne resemnăm. Stilul de viață este zona asupra căreia avem influență direct și este o mână întinsă pe care ar fi păcat să o ignorăm. Pentru că, dacă nu facem nimic, nu înseamnă că ne lipsim de niște beneficii. Scriam în urmă cu ceva vreme că un sistem lăsat la voia întâmplării nu rămâne neutru, tinde spre dezorganizare.
De cele mai multe ori ne gândim că nu facem ce ar trebui să facem bine (mâncat sănătos, somn, sport), dar, în realitate, nu conștientizăm că, de multe ori, prin comportamentele noastre, ne facem rău, în timp.
2. Biomarkeri de măsurare a vârstei biologice
Vârsta biologică poate fi estimată pornind de la o serie de biomarkeri, luați individual sau combinați. Anul trecut, 460 de experți s-au adunat pentru a se pune de acord asupra factorilor care sunt relevanți pentru estimarea vârstei biologice. Printr-un sistem de votare care a inclus mai multe etape, biomarkerii selectați au fost cei care au adunat peste 70% din voturile finale a 60 de experți, implicați în toate rundele procesului de votare.
Astfel, lista finală cuprinde 14 biomarkeri despre care se consideră că pot fi luați în considerare pentru a calcula vârsta biologică. În funcție de aceștia, doctorii pot creiona intervenții pe termen mediu (3-6 luni) și lung (peste 6 luni), pentru sănătatea pacienților.
Iată cei 14 biomarkeri
fiziologici
- factorul de creștere tip insulinic 1 (IGF-1)
- factorul de diferențiere a creșterii 15 (GDF-15)
inflamatori
funcționali
- Masa musculară
- Forța musculară
- Forța de prindere a mâinii (hand grip strength)
- Testul Timed-Up-and-Go (timpul de la ridicarea de pe scaun, parcurgerea distanței de 3 m și mers înapoi la scaun plu așezare).
- Viteza mersului (gait speed)
- Testul de menținere a echilibrului fără sprijin (standing balance test)
- Indicele de fragilitate (frailty index)
- Sănătatea cognitivă
- Tensiunea arterială
3. Testul PhenoAge care măsoară vârsta biologică
Scriind despre subiectul anterior, mi-am amintit de Phenoage Test, pe care îl am pe lista de subiecte de newsletter de ceva vreme.
Calculul PhenoAge se bazează pe 9 biomarkeri clinici, la care se adaugă vârsta cronologică:
- Albumină (g/dL) – funcția hepatică
- Creatinină (mg/dL) – funcția renală
- Glucoză (mg/dL) – controlul glicemiei / metabolismul
- Proteina C-reactivă (mg/L) CRP, transformată logaritmic) – inflamația sistemică
- Procentul de limfocite (%) – funcția sistemului imunitar
- Volumul mediu eritrocitar (MCV, fL) – dimensiunea globulelor roșii / sistemul imunitar
- Lărgimea distribuției eritrocitare (RDW, %) – variația dimensiunii globulelor roșii / sistemul imunitar
- Fosfataza alcalină (ALP, U/L) – funcția hepatică și osoasă
- Numărul de leucocite (WBC, 1000/μL) – starea sistemului imunitar
- Vârsta cronologică (ani)
Cei 9 markeri sunt combinați într-un scor de risc de mortalitate, care este apoi transformat într-o vârstă biologică – PhenoAge.
Există acest calculator online free, unde poti introduce datele pentru a obține rezultatul final
Ce mai e important, legat de longevitate:
În ultima perioadă a început să se vorbească din ce în ce mai mult despre longevitate și sănătatea la nivel celular, mai precis funcționarea mitocondriilor.
Mitocondriile sunt „centralele energetice” ale celulelor noastre și au rol esențial în menținerea sănătății pe termen lung și în ritmul procesului de îmbătrânire. Înaintarea în vârstă este direct conectată cu scăderi ale funcțiilor mitocondriilor.
Mitocondriile sunt recunoscute pentru că produc energie, dar au un rol mai extins: ajută corpul să facă față stresului, să țină sub control inflamația și să decidă dacă o celulă funcționează mai departe sau moare. Atunci când mitocondriile sunt sănătoase și comunică bine între ele, avem mai multă energie și o stare generală mai bună, pe termen lung.
Am scris în trecut despre cum putem să mai reducem din vârsta biologică, practic să întinerim când îmbătrânim, dacă ne preocupăm să avem mitocondrii mai numeroase și mai eficiente.
Către wellbeingcircle.ro
