fbpx
Casă & Familie

Prin educație spre combaterea risipei alimentare

Programele pentru adolescenți inițiate de Asociația Culturală Euro-Est Alternativ

Pe 29 septembrie 2022 la Ministerul Agriculturii a fost celebrată Ziua Internațională de Conștientizare asupra Risipei și Deșeurilor Alimentare unde vedetele au fost copiii și adolescenții implicați în programul Culinariada inițiat de Asociația Culturală Euro-Est Alternativ. 

Am stat de vorbă cu dr Iulia Drăguț, președintele ACEEA, care ne-a povestit despre acest proiect de educație gastronomică, precum și despre celelalte acțiuni de educare și conștientizare pe care le intenționează în viitorul apropiat.

ACEEA este cea mai importantă organizație a profesioniștilor români din domeniul gastronomic. Așa cum îi spune și numele –  Asociația Culturală Euro-Est Alternativ – aceasta este în primul rând o instituție culturală, atrăgând atenția asupra implicațiilor profunde pe care le au atât hrana însăși, calitatea, compoziția și ce are ea să ne spună, cât și faptul de a ne hrăni și mai ales faptul de a mânca împreună. Raportarea noastră la hrană, gestionarea ei sunt fapte culturale, iar aici educația joacă rolul central. Educația decide asupra a ceea ce vor fi atât cultura, cât și nutriția și supraviețuirea fizică a unui popor.

Dr Iulia Drăguț: „Încă de la începuturile noastre ca organizație, respectiv în 2007, am creat concepte potrivite imaginării universului gastronomic, aducând în fața publicului rețete ale unor preparate demult uitate, am încercat să deslușim înțelesurile ascunse ale consumului anumitor produse, am arătat valoarea produsului local în discursul privitor la bucătăria tradițională, am decriptat, prin mâncare, simboluri, am format spațiul celei de-a treia culturi, în care oameni de medii socio-culturale diferite, folosind limba mâncării, dădeau viață unor noi interpretări asupra preparatelor prezentate. Am înțeles, foarte repede, cât de important este să ne adresăm copiilor, fapt pentru care am inițiat o serie de ateliere de senzorialitate, de descoperire ale tainelor mâncării, de cunoaștere ale relațiilor dintre cultură și alimentație. Culinariada este rodul nevoii de concretizare a experiențelor și de dezavuare a miturilor legate de alimentație. Copiii au și vor avea posibilitatea de a se bucura de informații prețioase venite de la specialiști în domeniu, care le vor fi de folos în viitor!“

ISTORICUL CULINARIADEI

În mai 2015, Chef Radu Zărnescu redactează programul Culinariada, proiect pentru elevii din liceele cu profil tehnologic și de industrie alimentară din România. Programul a fost lansat în martie 2016 la Colegiul Național ”I.L.Caragiale”, București. Evenimentul a fost dedicat elevilor din clasele a XI-a care au fost prezenți alături de profesorii lor. Subiectul discuțiilor și a demonstrațiilor a fost alimentația sănătoasă în funcție de efortul depus de organismul uman. În 2017, 2018 și 2019 Culinariada a implicat mai multe licee tehnologice Horeca din toata țara.

Dr Iulia Drăguț: Culinariada reprezintă momentul oportun de a-i familiariza pe tinerii care se pregătesc să devină bucătari să înțeleagă mai bine rolul lor social, alinierea la standardele internaționale atât la nivelul igienei, cât și al artei și științei acestui vast domeniu. Sustenbilitatea, respectul față de sezonalitate, de mediu înconjurător, în general, sunt aspecte majore aduse în discuție. Respectul față de trecut și privirea cu responsabilitate spre viitor sunt două dintre cele mai însemnate direcții.

Proiectul se împarte în două zone de interes: prezentările pe care colegii noștri le organizează în liceele de specalitate sub forma unor expoziții de artă culinară, în care ingredientele locale sunt puse în valoare prin preparare specială expuse în veselă folosită în vederea expunerii în cadrul competițiilor internaționale. Produsul local, cel românesc, specific zonelor în care se desfășoară aceste expoziții, îi ajută pe tineri să înțeleagă cu mai multă ușurință valoarea mediului socio-cultural din care provin

Anul acesta Culinariada a fost sprijinită de DEPARTAMENTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ DIN CADRUL GUVERNULUI ROMÂNIEI, ceea ce ne-a bucurat enorm! Tendințele ultimilor ani în ceea ce privește gastronomia s-au concentrat în jurul conceptului de sustenabilitate, aspect tot mai prezent în acțiunile ACEEA din ultimii ani. Romanian Beef Master by Chef Radu Zărnescu, Festivalul Peștelui Durabil, celebrarea Zilei Combaterii Risipei Alimentare, care vor fi urmate de publicarea Ghidului practic pentru alimentație sănătoasă în rândul tinerilor și combaterea risipei alimentare, care va fi lansat pe data de 16 noiembrie 2022 la Biblioteca Națională a României.

Culinariada este modul de a ne apropia de tineri, de a-i ajuta să înțeleagă importanța alegerii materiilor prime, respectarea rețetarului, modul în care mărfurile trebuie așezate în spațiile special amenajate, familiarizarea cu niște instrumente de gătit de ultimă generație. Acest proiect a fost gândit pentru a înlesni dialogul dintre profesioniști și viitori profesioniști, un mod diferit de abordare al cutumelor surprinse în manuale sau mentalul colectiv privitor la mai multe subiecte demne de abordat în domeniul restaurației.

Educația gastronomică are cum un pilon solid de sprijin, rreprezentat de manualul de educație gastronomică publicat de tine cu sprijinul ACEEA și al Departamentului pentru Dezvoltare Durabiilă al Guvernului. Din semnalele voastre, cum a fost perceput manualul în liceele de specialitate și în ce medii ți se mai pare util să îl introduceți? Cum îl veți mai dezvolta și cum intenționați să  faceți ca educația gastronomică să ajungă și în instituțiile de învățământ generale?

Eu cred că noi, toți cei care am contribuit la scrierea manualului de educație gastronomică, am fost primii care am înțeles necesitatea absolută de a avea acest tip de educație încă din grădinițe! Ar fi foarte important ca publicul larg să înțeleagă că, de fapt, gastronomia reprezintă relația pe care o are cultura cu alimentația, că partea culinară sau cea de obicei alimentar sunt doar aspecte ale întregului reprezentat de această știință. Crearea unor actori sociali raționali este cheia pentru a avea parte de consumatori care înțeleg ce li se întâmplă, care vor proteja mediul, fiind conștienți că cel mai mic gest al fiecăruia dintre noi poate salva lumea în care trăim.

Care ar fi, după tine, principalele căi pentru ca un locuitor citadin al României actuale să regăsească accesul la un stil de viață sustenabil inclusiv sub raport alimentar? Care sunt strategiile de evitare a risipei pe care le vezi cel mai ușor și cel mai realist de adoptat pentru românul de azi, ținând seama de cantitatea mare de nostalgie, tradiționalism, dar și comoditate și mai ales de pasiunea de a cultiva „belșugul“ care a înflorit în ultimii ani, ca reflex la penuria și „alimentația rațională“ din epoca de aur?

Mai întâi de toate cred că trebuie schimbate mentalități, abordări nepotrivite asupra alimentelor și alimentației, mai multă educație, ar trebui organizate mai multe evenimente de conștientizare asupra risipei alimentare și a consecințelor pe care aceasta le are pe o scară cu mult mai largă, să ajungem cât mai aproape de oameni. Copiii sunt cel mai bun canal de transmitere a mesajelor către vechile generații.

Ce vă propuneți în continuare cu proiectul Culinariada și la ce alte demersuri pentru educația gastronomică a tinerilor vă mai gândiți?

Culinariada trebuie să crească cu fiecare an, să ajungem peste tot în țară, mesajul nostru să ajungă la copiii din mediul rural și urban, ca aceștia să fie cât mai familiarizați cu ideile pe care noi le promovăm și asupra cărora insistăm. În paralel vom organiza sesiuni de degustare, de familiarizare cu diferite preparate, astfel încât să oferim copiilor, dar și părinților perspective diferite, să încerce ca și în mediul socio-cultural în care se dezvoltă copiii să înmugurească lăstarele unui nou tip de gândire, prin care mâncarea să-și recâștige locul în viețile noastre, așa cum se cuvine.

În lumina experiențelor voastre, ce ar trebui întreprins pentru a crește nivelul de educație gastronomică în rândul adulților legat de îmbinarea noțiunilor de sustenabilitate, evitarea risipei cu tradițiile românești „de bun gust“?

Prin copii, vom ajunge și la adulți. Copiii vor cere părinților să accepte ”schimbarea” privitoare la alimentație. Campaniile de promovare ale bucatelor pe bază de produse locale ar trebui întețite. Încurajarea consumului produsului local ar trebui să fie considerată nu numai de societatea civilă, ci și de stat, o chestiune de prioritate. Întoarcerea la obiceiurile de consum tradiționale ne vor ajuta mult pe toate palierele existenței umane, fiind fundament pentru acceptarea unui stil de viață sustenabil.

Este realistă propunerea „alimentelor alternative“  (insecte, cărnuri artificiale din biomasă) sau este mai firească educarea gestionării mai eficiente a alimentelor deja verificate și intrate în patrimoniul nostru cultural, religios, afectiv, simbolic, de zeci și chiar sute de ani?

Cea mai firească atitudine ar fi gestionarea cu înțelepciune a alimentelor deja verificate și intrate în patrimoniul nostru cultural, religios, afectiv, simbolic, mai degrabă decât primirea necondiționată a alternativelor. Din nefericire, însă, lipsa de educație conduce la un tip de obediență periculos:  oamenii nu mai gândesc ce și cum ar trebui, ci acceptă, pur și simplu, ce li se spune. Spațiul public ar trebui să revină la rolul său de dezbatere, analiză, sinteză și concluzionare, astfel încât oamenii să se afle într-un proces de vie căutare a căilor celor mai potrivite de trai.

Back to top button