Cum poți valorifica în siguranță resturile alimentare
NU consuma preparatele după ce ai constatat că deja s-au degradat, chiar dacă te cuprinde vinovăția pentru că ai risipit mâncarea. Poți valorifica resturile alimentare numai în măsura în care sunt în continuare comestibile.
Poți valorifica resturile alimentare în siguranță preparându-le altfel. Sunt câteva rețete tipice care se pare că exact în acest fel au luat naștere: ghiveciul sau pizza sau lasagna. Pastele sunt campioanele rețetelor alternative și gastronomii spun că ar fi fost inițial concepute tocmai pentru ca țăranii italieni să poată valorifica tot ce aveau comestibil prin gospodărie.
Din resturi de friptură poți face și chifteluțe și o plăcintă cu carne. Din ficatul prăjit de ieri poți face pateu dându-l pe răzătoare și asezonându-l cu ou fiert tare, ras, cu unt, muștar și mirodenii, în special nucșoară. Din pește poate lua naștere de asemenea o pastă tartinabilă pentru micul dejun sau gustări.
Creează checuri și prăjituri la tavă asortate folosind ce mai ai prin frigider.
Cozonacul întărit se stropește cu lapte și se asezonează cu sosuri vanilate la cuptor.
Nu uitați de clasicii „cartofi“ din firimituri de aluat – cu unt proaspăt, cacao și puțin rom vor fi foarte aplaudați.
Totuși, se cere puțină prudență: NU „valorifica“ resturi care nu mai sunt valabile, s-au degradat evident: chiar dacă un vârf de cuțit de chili în plus va masca gustul ușor rânced al baconului, acest gust indică în mod cert că baconul nu mai este propriu consumului și poate deveni un risc pentru sănătate.
Dar nu „valorifica“ nici resturi care nu ți se mai par deloc apetisante. Realmente nu poți găti lucruri care îți fac silă numai ca să nu le atunci! Gândește-te că suntem ceea ce încorporăm și încorporăm atât materia mâncării, cât și „spiritul“ ei, plus „starea de spirit“ a persoanei care a preparat mâncarea.
