De multe ori, ne gândim la imunitate în contextul răcelilor sau al altor infecții comune. Sau la importanța imunității în fața agresiunilor externe precum virusuri, bacterii sau substanțe toxice. Există un rol important al sistemului imunitar pe care nu prea îl avem în vedere și care este extrem de important: curățarea celulelor precanceroase din organism.
Celulele precanceroase pot apărea frecvent în corpul nostru. Organismul știe să le identifice. În procesul constant de curățenie de la nivel celular, prin care descompune, reciclează, elimină, reușește să le anihileze, înainte ca acestea să se dezvoltă și să devină o problemă reală. Desigur, când acest proces nu funcționează corespunzător, celulele canceroase pot scăpa de sub control și se pot înmulți, ducând la formarea tumorilor. Celulele T și celulele NK (natural killer) joacă un rol crucial în distrugerea celulelor precanceroase, prevenind formarea tumorilor.
Exercițiile fizice sunt un aliat în prevenirea cancerului și susținerea imunității. Activitatea fizică intensă mobilizează leucocitele și îmbunătățește funcția celulelor T, ceea ce poate ajuta la inhibarea progresiei tumorilor. Studiile sugerează că exercițiile fizice ar putea deveni parte din terapia adjuvantă împotriva cancerului, dar cercetarea este încă la început.
Ce să ai în vedere. Un sistem imunitar puternic ne protejează de infecțiile de zi cu zi, dar joacă și un rol crucial în supravegherea și eliminarea celulelor anormale, cum ar fi cele canceroase. Această funcție a sistemului imunitar arată importanța de a-l menține sănătos printr-un stil de viață echilibrat. O dietă nutritivă, exercițiile fizice regulate, menținerea unei greutăți optime, gestionarea stresului și, cum am văzut mai sus, chiar râsul și bucuria contribuie la întărirea acestui sistem complex. Fumatul și consumul excesiv de alcool slăbesc sistemul imunitar, crescând riscul de cancer.
Factorii genetici au rol în eficiența sistemului imunitar, precum și înaintarea în vârstă. De altfel, vârsta este cel mai important factor de risc pentru cancer. Un sfert dintre noile cazuri de cancer sunt diagnosticate la persoane cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani. Peste nouă din zece cazuri de cancer sunt diagnosticate la persoane de 45 de ani și mai în vârstă.
Cu cât îmbătrânim, cu atât proporția de celule cu mutații devine mai mare. Eficiența sistemului imunitar scade pe măsură ce îmbătrânim (inclusiv ca urmare a pierderii masei musculare). La persoanele în vârstă se remarcă o inflamație cronică prezentă continuu (inflammaging), despre care se crede că are rol în creșterea riscului de apariție a cancerului. Activitatea fizică previne îmbătrânirea celulelor T și inflammaging.
Nu putem să nu îmbătrânim. Să nu murim. Dar avem șansa să avem o contribuție la cum și chiar cât de repede îmbătrânim. Asta înseamnă să trăim cu grijă față de corpul nostru și să ne reducem riscurile cât putem de mult. Mișcarea fizică este esențială pentru sănătatea noastră, cu efecte benefice inclusiv în imunitatea asociată îmbătrânirii.
Scăderea masei musculare după dietă ne face foame
Facts: E important nu doar să slăbim, ci și cum slăbim. Să protejăm masa musculară, cât putem de mult, pentru că o refacem foarte greu și avem nevoie de ea pentru sănătatea organismului.
Mai este un aspect important legat de pierderea masei musculare cu impact imediat, direct, asupra eficienței dietei și luării ulterioare în greutate.
Dietele agresive pot duce și la o scădere de 50% a masei musculare. Să pierzi jumătate din masa ta corporală slabă nu e o situație prea fericită pentru organism. Va încerca să remedieze această probleme prin supra-alimentare, stimulând foamea și apetitul. Așadar, menținerea nu e doar un aspect ce ține de voință, ci și de modul în care organismul răspunde prin mecanisme fiziologice.
Ca urmare, dacă slăbești repede – repede și apoi strategia ta este speranța că te vei menține, îți va fi cam greu să te lupți cu reacția naturală a organismului de a compensa pierdera masei musculare. Vei consuma o cantitate suplimentară de alimente post-dietă, răspunzând semnalelor organismului generate de pierderea masei musculare. Vei acumula kilograme de țesut adipos. Acest proces poartă numele de collateral fattening. De aceea se și spune că dieta te face mai gras pe termen lung. De exemplu, persoanele supraponderale care trec prin cicluri repetate de dietă ajung să fie mai grase decât persoanele care nu au ținut niciodată dietă și au plecat de la aceeași greutate.
Închei cu aceeași și aceeași concluzie. Există o singură strategie câștigătoare: să avem un deficit moderat, să consumăm proteine suficient, legume pentru sațietate (și nu numai), să facem exerciții care să stimuleze mușchii, să fim activi. Să fim cât mai conștienți de alegerile pe care le facem, să punem intenție în spatele acestora. Nu există altă soluție.
