Neo-alimentele, respectiv produse introduse recent printre ceea ce admitem a fi „aliment“ sunt prezentate de promotorii lor entuziaști drept soluții pentru a asigura rezerve de hrană sustenabilă pentru viitor. Însă ca orice noutăți, unele sunt mai greu de acceptat pe scară largă.
Ideile noastre despre ceea ce este comestibil și ce nu este comestibil sunt determinate în mare parte de cutume și câteodată de tabuuri de origine religioasă. Așa se explică faptul că ceea ce pentru unii este o delicatesă (porcul pentru creștini) este pentru alții tabu (musulmanii respectă literal prescripțiile Coranului de a nu consuma acest tip de carne).
Asiaticii, unii africani și o mare parte din popoarele native din America de Sud consumă în mod curent insecte, pe când pentru europeni „a se hrăni cu lăcuste“ era mai degrabă un soi de metaforă a postului aspru al lui Ioan Botezătorul decât o opțiune alimentară viabilă. Totuși insectele sunt foarte nutritive și pline de proteine și nu de mult au intrat în repertoarul alimentar european.
Alimentele clasice sunt din ce în ce mai periclitate și creșterea animalelor a ajuns să fie considerată un pericol pentru echilibrul ecologic al planetei (însuși prințul Charles a fost de acord să finanțeze un proiect de dotare a vacilor cu…măști care să reducă emisiile lor de metan). În aceste condiții opțiunea pentru surse de hrană sigure și sustenabile a început să prevaleze asupra unei serii de cutume.
Vă invităm să explorăm împreună lumea fascinantă a neo-alimentelor, despre care mulți spun că duc lipsă numai de… bucătari care să le pună în valoare în rețete dedicate.
În 2012, Chef René Redzepi de la Noma Copenhaga, considerat cel mai bun restaurant din lume, a uimit prin introducerea furnicilor în meniu. Ceea ce atunci părea mai degrabă de ordinul luxului și excentricității, acum devine soluție ieftină de aprovizionare cu proteine.
La începutul lunii mai 2021, Comisia Europeană a aprobat consumul unor insecte, mai exact folosirea viermilor de făină galbeni uscați (Tenebrio molitor larva) ca aliment nou, după o evaluare științifică efectuată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Demersul a fost susținut și de International Platform of Insects for Food and Feed (IPIFF), o asociație de 78 de instituții formată din producători de insecte, instituții academice și centre de cercetare, producători de echipament și tehnologie care promovează creșterea insectelor pentru hrană umană și animală.
Comisia a specificat și modul de consum: poți mânca viermii de făină galbeni uscați ca gustare, sub formă de insecte uscate întregi sau îi poți găsi sub formă de ingredient al unor produse alimentare – de exemplu, ca pudră, în produse proteice, biscuiți sau alte produse pe bază de aluat.
Pentru ca o insectă să ajungă aliment, este elaborat un dosar științific și trimis către Comisia Europeană, apoi, aceste este evaluat de către EFSA, care adoptă o opinie științifică, iar în cele din urmă este autorizat de statele membre și inclus pe lista de alimente noi autorizate la nivel european.
În curs de autorizare este și folosirea proteinelor din insecte în furajele pentru păsări și porc. Printre speciile de insecte care urmează să fie autorizate pentru consum sunt greierii, lăcustele, larvele de muscă soldat și viermele de făină. Aceste specii de insecte pot fi autorizate pentru a fi utilizate ca pudră bogată în proteine sau încorporate în produse de panificație, hamburgeri și produse similare cu cele pe bază din carne sau paste fainoase cu conținut ridicat de proteine.
Există diverse studii pe tema utilizării proteinelor sau lipidelor extrase din insecte în alimentația umană. Cercetătorii de la Universitatea din Gent, Belgia, au evaluat potențialul utilizării lipidelor din insecte ca substitut parțial de unt în gofre belgiene, demonstrând că uleiul de insecte poate substitui până la 25% din cantitatea de unt utilizată.
Amprenta de mediu pentru creșterea insectelor este cu mult mai redusă decât în cazul oricăror alte animale. Există la nivel european și un proiect de regulament care vizează stabilirea standardelor de referință ale UE pentru valorificarea insectelor ca îngrășământ.
Datorită conținutului ridicat de proteine și aminoacizi esențiali, insectele pot contribui la înlocuirea ocazională a produselor pe bază de carne. 100 de grame de insecte pot conține în jur de 60 de grame de proteine – aproape de trei ori mai mult decât 100 de grame de piept de pui.
Dacă unii vor să mâncăm insecte, alții vor să le salvăm! În condițiile în care albinele sunt din ce în ce mai periclitate din cauza supraexploatării, iar cercetările pun în eivdență din ce în ce mai multe proprietăți benefice ale mierii, un grup de cercetători din Israel a reușit să reproducă în laborator mierea fără să aibă nevoie de stupi! Albinele sunt principalii polenizatori din natură, practic supreviețuirea unui număr imens de specii de plante hrănitoare depinde chiar de albilne. Prin faptul că noi selectăm numai cele 7 specii producătoare de miere dintr-un total de peste 20.000 de specii înrudite, slăbim diversitatea genetică și puterea de supraviețuire a albinelor, care pot fi doborâte de molime, iar rezultatul poate fi pieirea plantelor și animalelor pe termen lung. Pentru a salva albinele de la exploatare, întreprinderea Bee_i_o din Israel crează miere sintetică reproducând stomacul albinei în laborator! Procesul de producție folosește numai nectar de flori și „stomacul“ sintetic“: în câteva ore laboratorul produce mierea care de obicei se produce în câteva sezoane.
