Românii sunt mari băutori de bere, însă puțini știu diferețele dintre multitudinea de tipuri de bere aflate pe piață. De pildă, care este diferența dintre ale și lager? Iată un ghid cuprinzător pentru tipurile și stilurile de bere pe care le vei găsi atât în supermarket, cât și în magazinele de specialitate.
Cu atâtea tipuri diferite de care să te bucuri și o mulțime de fabrici de bere care creează abordări interesante asupra fiecărui stil, există întotdeauna ceva nou de descoperit. Important este să faci acest lucru în mod responsabil, pentru că vorbim totuși despre consumul de alcool.
H2 Berea de tip lager
Tipul de drojdie folosit la fabricație este ceea ce face ca berile lager să fie diferite din punct de vedere tehnic. Ele se prepară cu tulpini care fermentează la temperaturi scăzute. De aceea, sunt numite și beri de fermentație joasă.
Cu toate acestea, pentru băutori, gustul e cel care face diferența. Berea lager este clară, cu o abilitate specială de a potoli setea. Din această categorie fac parte:
H3 Pale lager
Este răcoritoare, clară, cu un gust moderat de hamei. Combină în mod echilibrat malțurile fructate cu hameiul floral. Versiunile belgiene tind să conțină mai mult hamei, devenind mai amare și având adesea tente rășinoase. Concentrația medie de alcool este de 4,0 – 5,5%.
H3 Pilsner
Acest termen se referă la un anumit tip de lager de culoare deschisă, clară, care a fost inventat în Europa secolului al XIX-lea. Are o culoare vizibilă, aurie. Are, de obicei, o concentrație de 4 % alcool. Se recomandă să fie băută la o temperatură de 5 grade.
H3 Berea chihlimbar
Poate avea gust ușor și crocant, ca berea pilsner, dar conține și arome de caramel și pâine prăjită, precum berile negre.
H3 Dark lager
Poate avea aromele bogate pe care le-ai aștepta de la o bere neagră, inclusiv ciocolată, cafea, melasă și pâine. Unele beri lager dark sunt etichetate cu termenul german dunkel, care înseamnă pur și simplu „întuneric”.
H2 Berea de tip ale
Spre deosebire de lager, berile de tip ale sunt realizate cu tulpini de drojdie care fermentează într-un mediu mai cald, mai aproape de temperatura camerei.
Există mai multe tulpini de drojdie de bere care pot da tot felul de arome, de la fructe până la pământ, astfel încât există o mare varietate de opțiuni de explorat în lumea ale.
H3 Cream ale
Este de culoare blondă, ușoară ca aromă și nu prea amară.
H3 Pale ale
Berile pale ale în stil englezesc (cunoscute și sub numele bitters) sunt malțioase și pământești. Cele în stil american au o tentă ușoară de hamei, uneori cu nuanțe citrice. Pale ale în stil belgian sunt mai dulci, dar pot fi picante. Deci, ce au în comun toate berile pale ale? Sunt frumos echilibrate și se potrivesc excelent pe lângă o mulțime de alimente.
H3 Bere chihlimbar
Este mai aromată decât pale ale și are, de obicei, gust de caramel, fructe uscate sau chiar un gust subtil de cafea.
H3 India pale ale (IPA)
Dacă preferi berea amară, acesta e una pe care trebuie neapărat să o încerci. India pale ale își are originea în Anglia, în secolul al XIX-lea. Aromele puternice și adesea fructate ale IPA-urilor le fac o combinație excelentă pentru alimentele grase și picante.
H3 Dark ale
Berile dark ale sunt fie în stil englezesc, dulci și malțoase, fie în stil belgian, puțin mai uscate și, eventual, fructate. În oricare dintre sortimente vei detecta note de caramel, condimente și arome de fructe dulci, cum ar fi stafide sau măr la cuptor.
H3 Brown ale
Există și sortimentul brown ale, care are un gust deosebit de dulce și de nuci.
H2 Bere de grâu sau bere albă
Când un fabricant de bere adaugă grâu în amestec, conferă berii o textură mătăsoasă și o tentă dulceagă. De fapt, unele beri de grâu degajă o aromă distinctă de banană. Berile de grâu variază în culoare de la galben-pai pal până la maro intens și toate sunt răcoritoare.
H2 Stouts sau bere neagră
Acest tip de bere au arome profunde de ciocolată și cafea. Nu sunt foarte amare și pot fi uneori dulci. Berea stout este făcută din malț care a fost prăjit mai mult. Există, de asemenea, mai multe tipuri diferite de stouts, variind de la cel mai brun (stout irlandez) la cele mai puțin brune, produse în alte zone geografice. Se diferențiază și prin concentrația de alcool ridicată, ce poate atinge chiar și 12%.
H2 Berea nefiltrată
Filtrarea berii poate fi efectuată prin diverse metode, în funcție de stilul de bere. De exemplu, berea poate fi filtrată prin trecerea prin diverse substanțe sub formă de pulbere, în scopul de a elimina toate particulele de drojdie. Prin filtrare, se pierd, însă, o mulțime de nutrienți ai berii.
H3 Berea nepasteurizată
Berea nepasteurizată implică absența procesului de încălzire, lichidul fiind filtrat la rece. Acest procedeu îi modifică nu doar gustul, ci și termenul de valabilitate. Berea nepasteurizată poate fi consumată între 12 săptămâni și șase luni.
