Sau, ca să reformulăm, poate o generație de traumatizați de dentist să crească o generație de tineri responsabili cu sănătatea lor care să aibă un raport normal cu medicul stomatolog?
Poate suna dramatic, dar sunt sigură că majoritatea adulților se regăsesc în această întrebare. Discutând zilele trecute cu un medic stomatolog specializat în ortodonție, îmi spune că ˝românii sunt o nație știrbă˝. Am replicat: românii – cel puțin generațiile care acum au în jur de 40 de ani și peste – sunt o nație de traumatizați de dentist. În plus, o generație care nu a crescut cu produsele de igienizare optime. Ca atare, este nevoie de ceva efort pentru a clădi încrederea care să facă posibile tinere generații cu dinți mai sănătoși.
Concluzia discuției a fost simplă și amândouă am fost cu entuziasm de acord cu ea: dacă părinții actuali și-ar duce acum copiii de la cele mai fragede vârste la un control stomatologic, când copilul nu are probleme, când nu doare nimic, numai pentru a afla cum să îngrijească dinții celui mic
- s-ar putea clădi un sentiment de încredere în stomatolog la cel mic
- respectând indicațiile de îngrijire – care în covârșitoarea majoritate a cazurilor se referă la periajul corect efectuat regulat de două ori pe zi, dimineața și seara – problemele dentare s-ar reduce extrem de mult.
Așadar, ce ne împiedică să facem exact acest lucru?
- Lipsa de cunoștințe
Deci, da, este bine să mergem cu copilul la dentist/ortodont foarte devreme, chiar înainte de apariția dinților de lapte. Ortodontul poate observa anomalii ale oaselor feței, poate previziona asupra modului în care vor crește dinții, poate iniția eventuale planuri de corectare. În plus, vei primi indicații despre modul în care trebuie să îngrijești dinții copilului.
Da, este bine să mergem la dentist atunci când copilul este mic și nu are probleme evidente, mai ales atunci când nu-l doare nimic. Dacă prima întâlnire cu dentistul nu se va lăsa cu durere și lacrimi, avem o șansă ca el să stabilească o relație bună cu dentistul, care se va păstra de-a lungul vieții.
- Lipsa de încredere
Argumentele pe care le dau de obicei părinții: ˝nu am timp să-l duc la dentist, dacă nici nu-l doare nimic˝ sau ˝nu am energie să stau să îl supraveghez mereu dacă și cum se spală pe dinți dimineața și seara˝ se înrădăcinează de cele mai multe ori într-o neîncredere de bază.
Pur și simplu nu credem că urmând o igienă absolut riguroasă și vizitând regulat dentistul ne reducem și disconfortul și problemele.
Câteodată părinții o și formulează ca atare: lasă că eu am urmat toate indicațiile vreo 20 de ani și tot la probleme am ajuns. Ceea ce uită cei care aduc astfel de argumente este că… 20 de ani nu e destul!
Este crucial să începem viața astfel – iar dacă noi ca părinți nu am făcut-o, nu am avut șansa și nici medicina nu era nici atât de avansată și nici accesibilă, copiii noștri merită această șansă. Iar efortul de a le-o asigura acum este mic în raport cu eforturile care le vor fi cerute lor ulterior pentru a repara ceea ce din neglijență nu a fost construit acum corect.
Este important și – să asigurăm copiilor nutriția potrivită
Nu, interzicerea zahărului nu este soluția pentru dinți sănătoși. Copiii nu numai că adoră dulcele, gustul primar, dar au nevoie de zaharuri pentru energie în efortul fizic și psihic, pentru alimentarea și dezvoltarea creierului. Putem însă reduce consumul de zaharuri concentrate tip bomboane, putem reduce cantitatea de zahăr adăugat în alimentele care nu au de ce să conțină zahăr (sosul de friptură!), putem evita consumul de fast food – fast foodul nu are ce căuta în alimentația copiilor! Atacul dulciurilor asupra dinților are loc în intervalul de 30 de minute după ce au fost mâncate – așadar dacă în acest interval spălăm dinții, riscul de carie se reduce masiv.
Un aspect ignorat de obicei este varierea consistențelor – pentru a se dezvolta dinții și mușchii masticatorii este nevoie ca în dieta copilului să intre atât alimente moi cât și tari – legume crocante, fructe întregi de exemplu – în detrimentul sucurilor.
- să le oferim produse de igienă de calitate – întrebați medicul despre ingredientele care ar trebui să existe în pastele de dinți pentru copii
Experiența ultimilor ani ne arată că generațiile crescute cu astfel de precepte și îngrijiri sunt deja mai încrezătoare la dentist și auzim din ce în ce mai mulți părinți mirându-se de lejeritatea celor mici în fața a ceea ce lor, părinților, le stârnește o spaimă mai mult sau mai puțin abil disimulată.
E greu totuși de crezut că reticența față de dentist va dispărea vreodată, cu toate progresele incontestabile ale științei medicale, care permite acum diagnostice de mare precizie, intervenții precise și nedureroase.
Va exista probabil mereu componenta profundă: o anumită reticență inerent și profund psihologică față de pasivitatea și vulnerabilitatea implicate în condiția de pacient stomatologic. Este o componentă foarte greu de schimbat care ține de psihologia abisală – dar este de reținut că în mica copilărie ea este mai accesibilă, la acele vârste putem construi un edificiu psihic mai puțin dispus la anxietate stomatologică.
Tu ai construit deja o relație terapeutică cu dentistul copilului tău?
Scris de Roxana Melnicu
