Începând din 2025, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, va trebui să implementeze colectarea separată a deșeurilor textile, ca parte a unui efort amplu de reducere a impactului negativ al acestei industrii asupra mediului. Aceasta face parte din Strategia pentru Textile Durabile și Circulare a Uniunii Europene, care promovează reutilizarea și reciclarea textilelor uzate, combaterea poluării și reducerea risipei de resurse.
Industria textilă este responsabilă pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și pentru consumul excesiv de apă și energie. De exemplu, fabricarea unui singur tricou din bumbac necesită aproximativ 2700 de litri de apă. În plus, textilele sintetice precum poliesterul eliberează microfibre de plastic în apă în timpul spălării, contribuind la poluarea oceanelor. Aceste probleme au atras atenția autorităților europene, care au decis să intervină cu reglementări stricte în domeniu.
Hainele și lenjeriile, perdelele sau covoarele din bumbac, lână sau alte fibre naturale se pot recicla.
Nu se pot recicla:
- Saltele (alternativă: saltelele din fibre naturale – lână, cocos[2])
- Pernele (alternativă: pernele cu umplutură din puf de gâscă și rață)
- Pături, pilote (excepție: cele fabricate din materiale naturale (bumbac, lână)
- Carpetele și covoarele
- Draperii și perdele din fibre sintetice
- Scaunele de birou (cu material textil); se recomandă repararea lor[3]
- Lenjerii (excepție: lenjeriile din bumbac)
- Vată
- Discurile demachiante
- Absorbante femei (alternativă: absorbantele refolosibile[4])
- Scutece (excepție: scutecele textile reutilizabile[5])
- Bureții de spălat vase și cei de duș (alternative: bureții lufa și periile naturale[6])
- Lavete umede (compoziție lavete – exemplu: 70% celuloză, 30% fibre bbc)
- Mopuri care au în componență fibre sintetice (plastic)
Deșeuri care nu se reciclează, dar se valorifică energetic prin incinerare:
Se recomandă ca deșeurile nereciclabile să fie depozitate în containerele de colectare separată pentru reciclabile dacă sunt curate (pot fi spălate în prealabil) și nu conțin resturi alimentare, uleiuri, grăsimi, resturi de legume, fructe, etc. O parte din aceste deșeuri sunt selectate în stațiile de sortare, sunt balotate și transportate la fabrici de ciment sau la incineratoare unde sunt incinerate pentru a înlocui combustibilii fosili (ex. cărbuni, petrol etc).
Incinerarea nu reprezintă cea mai bună soluție pentru deșeurile nereciclabile, dar o preferăm în locul depozitării la groapa de gunoi.
Pentru a evita să ajungă la incinerare, încercați să reduceți consumul unor astfel de produse nereciclabile și să le înlocuiți cu alternative sustenabile (dacă există).
Ce presupune noua legislație
Un element cheie al noilor reglementări este introducerea responsabilității extinse a producătorilor (EPR). Aceasta obligă companiile textile să fie responsabile pentru întregul ciclu de viață al produselor lor, inclusiv gestionarea deșeurilor generate. Prin urmare, producătorii vor trebui să contribuie financiar la colectarea și reciclarea produselor textile uzate, încurajând astfel producerea unor articole mai durabile și ușor de reciclat.
Un alt aspect esențial este obligativitatea colectării separate a deșeurilor textile. Aceasta înseamnă că în toate statele membre UE, inclusiv în România, autoritățile locale vor trebui să asigure infrastructura necesară pentru ca cetățenii să poată depune hainele vechi în puncte de colectare special amenajate. Aceste haine vor fi ulterior sortate: unele vor fi recondiționate și reutilizate, altele vor fi reciclate în materiale noi, iar o parte vor fi valorificate energetic.
Până acum, lipsa unui sistem eficient de colectare și gestionare a deșeurilor textile a dus la acumularea de mari cantități de haine uzate în gropile de gunoi sau la incinerare. Cu noile reglementări, acest scenariu va începe să se schimbe, oferind multiple beneficii pentru mediu și economie.
Impactul asupra consumatorilor și industriei
Pentru consumatori, noua legislație va însemna acces mai ușor la soluții pentru reciclarea hainelor vechi. În plus, aceștia vor fi încurajați să adopte un comportament mai responsabil în ceea ce privește achizițiile și utilizarea articolelor vestimentare, promovând conceptul de „modă sustenabilă”.
Industria va fi, însă, afectată în mod direct. Pe lângă noile taxe și responsabilități, companiile vor trebui să își revizuiască modelele de producție, orientându-se către materiale reciclabile și durabile. Această schimbare poate stimula inovația în designul textilelor și în lanțurile de aprovizionare, dar și dezvoltarea de noi piețe pentru produsele textile reutilizate.
Totodată, se așteaptă ca această tranziție către o economie circulară în sectorul textil să creeze locuri de muncă, în special în domeniul reciclării și recondiționării, precum și să reducă dependența de resurse naturale, cum ar fi bumbacul sau petrolul folosit pentru fibre sintetice.
De la 1 ianuarie 2025, România va fi obligată să colecteze selectiv deșeurile textile, adică și lenjerii de pat, perdele sau covoare, nu doar haine. Pană acum, în România, colectarea de textile a însemnat doar inițiativa câtorva magazine de haine. În rest, totul ajunge în gropile de gunoi, ori în natură.
Directiva europeană obligă acum primăriile să amplaseze containere speciale. Problema este că la noi nu există centre de reciclare. Iar reciclarea textilelor la nivel mondial este o problemă uriaşă, în primul rând pentru că separarea fibrelor după proveniență (naturale sau sintetice) este extraordinar de dificilă, iar producția de fibre din materiale reciciclate este mai degrabă costisitoare.
Haine
Cum colectăm hainele
Înainte de a preda colectorului articolele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, se va analiza dacă acestea pot fi recondiționate, pictate, reciclate creativ, astfel încât să se obțină produse „noi” frumoase, cu costuri reduse și impact redus asupra mediului.
Îmbrăcămintea și alte produse textile trebuie colectate separat de alte deșeuri reciclabile, puse în saci curați, fiind în prealabil spălate. Dacă îmbrăcămintea mai poate fi purtată, aceasta va putea fi donată unor organizații caritabile sau vândută ca haină second-hand; dacă este considerată refolosibilă, se poate folosi sub formă de lavete de curățenie. În cazul în care nu poate fi folosită în scopurile enumerate, dar sunt textile reciclabile, vor fi transformate în fibre textile şi folosite la fabricarea materialelor termo- sau fono-izolante sau a umpluturii pentru scaune, banchete, saltele etc.
Costumele și uniformele școlare pot fi donate pentru a fi reutilizate de alți elevi (similar cu transmiterea hainelor bebelușilor de la un copil la altul).
Pijamalele și cămășile pot fi tăiate în bucăți mai mici – lavete, care să fie utilizate la curățenie (cârpe de șters praful, de spălat faianța, geamurile etc.), fețe de masă sau batiste textile, reutilizabile.
Cum reutilizăm textilele?
Prin transformare (upcycling) și donare către organizatii caritabile
Cum se reciclează textilele?
În privința fibrelor sintetice, opțiunile sunt limitate, puține companii reciclând și articolele de îmbrăcăminte din poliester sau chiar țesăturile din poliester.
Pentru fibrele naturale (bumbac și lână) fibrele reciclate există mai multe posibilități pe piață.
În România nu există facilități de reciclare a materialelor textile. În cele mai multe cazuri, articolele textile care nu mai pot fi purtate sau folosite, ajung fie la depozitele de deșeuri, fie sunt incinerate.
Procesul de reciclare presupune:
– Colectarea, separarea hainelor (cele ce mai pot fi folosite şi donate de cele distruse)
– Extragerea poliesterului şi celulozei din articole vestimentare uzate, care au în componenţă mai multe materiale
– Separarea celor 2 materiale refolosibile de vopsele şi alte particule care, în mod normal, fac din reciclare un proces dificil
– Materia primă obţinută este transformată la final în noi fire textile.
Din punct de vedere tehnologic, valorificarea textilelor se realizează prin:
– dizolvare chimică (prin care materiile prime care compun textilele – de regulă bumbacul și poliesterul – pot fi recuperate separat printr-un proces chimic și transformate în materii prime noi)
– incinerare (valorificare energetică).
Produse realizate din textile reciclate:
- – Lavete
- – Termoizolație
- – Umplutură pentru scaune tapițate (inclusiv banchetele autovehiculelor)
- – Covoare
- – Pături industriale
În consecință, ce-i de făcut pentru a reduce poluarea datorate producției excedentare de textile?
Pentru un consumator
- Cumpărăm responsabil, numai lucruri de calitate – evităm cumpărături care nu sunt necesare
- Ne folosim creativitatea pentru a prelungi viața hainelor – transformări, upcycling
- Colectăm separat deșeurile textile atunci când acestea există – nu depozităm în containerele de reciclare textile murdare, deoarece oricare din obiectele din container poate fi considerat re-purtabil după sortarea în centrele specializate
Dincolo de container
- Primăriile colectează deșeurile textile separat și le predau firmelor specializate
- Acestea sortează deșeurile textile și le valorifică după posibilități. În momentul de față aceste operațiuni se fac sporadic în România, liniile de reciclare fiind relativ rare și costisitoare – așadar de prim impact este educația consumatorului în spiritul cumpărării și folosirii mai responsabile a textilelor.
