Zilele trecute s-a stârnit o conversație în bula mea de facebook despre ”Insula iubirii”, similară discuției despre manele, de la concertul Coldplay. Prea multe voci spun că cine nu se uită la ”Insula iubirii” ori se uită și minte, ori nu se uită pentru că e ipocrit sau arogant. Eu nu mă uit și nu o fac fără a vrea să demonstrez ceva cuiva, ci pentru că am alte interese și priorități. În plus, am consumat în adolescență suficient – am urmărit cu sufletul la gură primul reality show de pe MTV la începutul anilor 90, The Real World. Am bifat primele telenovele și primele concursuri de gătit, de dansat etc.
Am renunțat la TV de mult timp, am youtube si social media, unde consum ce, cum și când vreau, fără reclame. Sunt atât de multe cărți, podcasturi, idei de urmărit, încât mă cuprinde anxietatea când mă gândesc că o idee mă duce la alta, la alta, la alta și intru într-un vortex.
Iată, exemplul de mai sus ridică la fileu subiectul mental junk. Cât este de dăunătoare spălarea creierului? David Brooks, scriitor la New York Times, spunea că mulți intelectuali apreciază din când în când o porție de mental junk. Și asta nu le-a redus inteligența. Problema e cât mental junk consumi și ce faci cu mintea ta, în rest.
David Brooks introduce the ”theory of maximum taste”: dacă te expui mentalității geniilor, mintea ta se va extinde și se va dezvolta mai mult, comparativ cu un consum de informație mediocră. Mintea fiecărei persoane este definită de limita sa superioară: ce este capabilă să consume + ce consumă în mod obișnuit la cel mai înalt nivel.
Brooks dă exemplul unei lecturi filosofice pe care le-a dat-o spre studiu unor studenți de colegiu și care au reușit o analiză fără probleme. În schimb, un grup de adulți de 30 – 40 de ani, printre care și absolvenți ai colegiului respectiv, au avut probleme în a înțelege textul. Limita superioară a minții lor era mai jos decât era înainte. (Bine, exemplul e doar ilustrativ, neavând acces la el, poate fi un pic debatable în funcție de tema tratată, cât de specifică e informația pentru ce se studiază la liceu etc).
Teoria ne reamintește: use it or you lose it. Sau use it and it expands.
Zilele acestea citeam cartea Build, a lui Tony Fadell – el a condus echipa Apple care a creat iPod. Mă gândeam că mulți dintre oamenii care au lucrat direct cu Steve Jobs au preluat de la el gândirea vizionară, dorința de a face ceva măreț și de impact, au o abordare foarte business și results oriented. Mulți au devenit antreprenori de succes. Suntem media celor 5 persoane care sunt în imediata noastră apropiere? Urmează să discutăm mai departe. Până atunci, să ne amintim să ne extindem perspectivele, să consumăm conținut de calitate, care să ne provoace intelectual, iar mental junk să rămână ocazional.
Suntem media grupurilor noastre sociale
Suntem media celor 3 persoane cu care ne petrecem cel mai mult timp? Sau 5? Cercetările arată că suntem influențați nu doar de prietenii noștri direcți, ci și de prietenii prietenilor noștri.
Ca exemplu, obezitatea, fumatul, consumul de alcool se transmit nu atât de mult în grupuri neomogene, cum ar fi vecinii necunoscuți într-o arie delimitată, cât de la prieten la prieten, de la soț la soție, de la persoane care intră frecvent în contact una cu cealaltă. De exemplu, dacă prietenul unui prieten de-al tău devine obez, riscul tău de a lua în greutate crește cu 20%, chiar dacă nu îl cunoști pe prietenul prietenului. Dacă e vorba de fumat, ai un risc crescut cu 29% să te apuci de fumat.
Cotagiunea / contaminarea socială – cum este numit fenomenul – apare și când este vorba de obiceiuri pozitive. Prietenul unui prieten unui prieten care e fericit îți oferă ție 6% mai multe șanse să fii fericit.
După ce interacționezi constant, direct, cu un prieten care are o atitudine pozitivă, crește cu 15% posiblitatea de a avea un scor ridicat într-un sondaj care măsoară cât de mulțumit ești de viața ta, chiar dacă în viața ta nu au intervenit schimbări majore.
Neurologii spun că activitatea neuronală în anumite regiuni ale creierului este sincronizată între persoane care aparțin aceluiași grup. De altfel, contagiunea emoțională este considerată baza pentru dezvoltarea empatiei.
Ce să faci cu informația asta. Cum starea noastră de spirit este influențată de grupurile cu care ne petrecem timpul constant, este important să ne uităm nu doar la grupul de prieteni apropiați, ci la cercul extins de prieteni (prietenii prietenilor), la grupurile sociale pe care le frecventăm frecvent (de ex la serviciu).
La serviciu, contaminarea emoțională cu nervozitate persistă și când ajungem acasă. Are impact negativ asupra funcțiilor fiziologice responsabile cu recuperarea și reîncărcarea cu energie (de ex somnul, cât de facil facem trecerea de la sistemul nervos simpatic – responsabil de gestionarea stării de alertă, la cel parasimpatic, responsabil de starea de relaxare și odihnă), cu impact ulterior asupra sănătății
Întreabă-te: Care este starea de spirit a grupului meu? Sunt muțumit(ă) de ce am constatat? Ce obiceiuri bune sau mai puțin bune am în comun cu prietenii din grup? Cum mă simt după ce mă întâlnesc cu un prieten? Îmi dă energie?
Îmbătrânim inevitabil. Dar putem îmbătrâni mai lent.
Metabolismul nu încetinește major după 40 de ani. Abia după 60 de ani scade cu 1% pe an. Mai știm că între 40 și 66 de ani, greutatea corpului crește, la bărbați și femei, în medie cu 0,3 – 0,5 kg/an. Alte studii arată o creștere de 1% a procentului de găsime pe an, la femei și bărbați.
Faptul că situația este comună atât la bărbați, cât și la femei aruncă un pic de lumină asupra prejudecății că menopauza duce direct la luarea în greutate. De fapt, femeile nu se îngrașă din cauza menopauzei, dar se schimbă modul de distribuție a grăsimii, vizibilă preponderent în zona abdominală.
Mai știm că pierdem masă musculară, an de an, după 30 – 35 de ani, ca urmare a rezistenței la procesele anabolice (punem masă musculară mai greu, pentru că avem nevoie de un stimul mai intens)
Când aceste schimbări au un ritm accentuat, de vină sunt stilul de viață sedentar și accesul facil la mâncare, accentuate de mentalitatea legată stilul de viață. Dacă ne uităm în jur, adulții trecuți de 40 – 50 de ani nu prea fac sport. M-am bucurat să văd în weekend tați cu copiii, cu bicicleta. Dar câți copii și adolescenți din ziua de azi pot spune că părinții lor fac sport constant?!
Dr. Rhonda Patrick, cu specializare în științe biomedicale (cu interes în metabolism, longevitate, cancer, funcționarea creierului) spunea recent că sedentarismul ar trebui considerat o boală și că accelerează procesul de îmbătrânire. Concluzia ei: Activitatea fizică intensă susținută (cardio) și exercițiile cu greutăți pot încetini multe aspecte ale îmbătrânirii organismului, la nivel celular.
În completare, iată ce menționează despre metabolism unul dintre studiile enumerate mai sus:
Un aport adecvat de proteine, eventual acizi grași Omega 3 (fac o paranteză: pește de două ori pe săptămână) și antrenamentul fizic reprezintă în prezent pilonii principali în prevenirea anomaliilor metabolice asociate îmbătrânirii.
Ce să reții. Îmbătrânim, este inevitabil. Dar putem îmbătrâni accelerat sau într-un ritm mai lent, dacă ne preocupă aspectul ăsta. Nu s-a descoperit nicio pastilă minune. De altfel, nu există un răspuns clar legat de cauzele îmbătrânirii și degradării funcțiilor organimului (sunt 3-4 teorii principale). Știm însă foarte multe despre cum ne ajută sportul să încetinim procesele de îmbătrânire. Și este, din acest punct de vedere, pastila minune.
Masa musculară este pașaportul tău pentru longevitate. Masa musculară o salvezi și o construiești cu antrenamente care solicită mușchii corpului – de departe cele mai eficiente sunt cele cu greutăți – și cu o dietă optimă.
Dacă faci sport, continuă, stabilește-ți obiective care să te ajute să progresezi, pentru a scoate organismul din zona de obișnuință (am scris aici despre progressive overload). Dacă nu faci sport, poate e timpul să nu mai amâni.
Cum să monitorizezi caloriile
Postez uneori în story-urile mele de instagram ce mănânc, adăugând informații despre calorii și cantitatea de proteine. Scriu despre calorii din dorința de a ridica un pic nivelul de awareness asupra a ceea ce mâncăm, de a stârni un pic de curiozitate pentru a citi etichetele în magazine și de a ne face un obicei din a compara produse similare la raft, pentru că nu toate sunt la fel, chiar și când par. Scriu pentru a arăta că low fat sau low carbs nu înseamnă mereu low calories, că 24 g de proteine per pack uneori ar fi 2 g de proteine pe porție (cum văzusem undeva recent). Citește cu atenție și alege în cunoștință de cauză.
Nu scriu despre calorii pentru a spune că trebuie să monitorizezi zilnic caloriile și macronutrienții. Dacă vrei să slăbești, acesta este doar un tool. Poți să slăbești și fără să numeri proteine, carbohidrați și grăsimi la fiecare masă.
Este un exercițiu bun, pe care poți să îl faci, de curiozitate, măcar o săptămână – două. Am întâlnit frecvent comparația dintre numărarea caloriilor și evidența bugetului familiei. Dacă vrei să faci economii când ai constatat că ai datorii de la lună la lună, un pas de ajutor e să vezi pe ce s-au dus sau se duc banii. E un tool util în awareness.
Principii de bază dacă vrei să ții evidența zilnică a caloriilor.
1) cel mai ușor e să folosești o aplicație (dar am văzut persoane care își notează în carnet sau în xls). Sunt aplicații free unde introduci alimente / rețete și care au și baze de date cu alimente. Cea mai cunoscută e MyFitnessPal. Eu folosesc o aplicație pe bază de abonament lunar, Carbon, pentru că e foarte user friendly.
2) nu te baza pe intrările din aplicație decât dacă sunt fructe / legume. Alimentele din magazin variază, cu atât mai mult dacă baza de date este globală și ai intrări completate de persoane din SUA, de ex. În plus, nu toate datele sunt corecte. Aplicațiile au la bază user generated content, astfel că fiecare a introdus ce a crezut, ce a văzut etc. Cel mai bine e sa pui tu de la zero ce mănânci. E un efort, dar mai intens inițial, pentru că, în timp, nu variem foarte mult alimentele pe care le consumăm.
3) informațiile de pe ambalaj sunt pentru alimentele nepreparate (carne, orez, paste, legume congelate etc).
4) dacă gătești, calculezi macronutrienții înainte de a pregăti rețeta, apoi măsori cantitatea finală și împarți numărul total de calorii la 100 g. Măsori porția înainte de a mânca.
5) da, cam trebuie să cântărești tot ce mănânci (dacă nu e deja în porții ambalate, cântărite și etichetate). Chiar și o lingură de sos de maioneză. Chiar și o linguriță de ketchup. De multe ori avem tendința să subestimăm. O lingură fără vârf de unt de arahide are, în medie, 90 de kcal, o lingură cu vârf poate ajunge la 160 kcal. Dar noi o descriem, în mintea noastră, simplu: o lingură cu unt de arahide.
6) chiar poți să nu cântărești și să nu măsori nimic. Mănânci mindfull, cu atenție la dimensiunea porțiilor, savurezi mâncarea, nu împarți alimentele în bune și rele/ permise și nepermise, te focusezi pe surse de proteine și fibre la mesele principale, consumi și ceva de răsfăț pentru a gestiona poftele și a evita perioade de binging.
Către wellbeingcircle.ro
