Când știi ce vrei în viață, lumea devine, practic, biblioteca ta. Din această perspectivă, tot ce vezi este o oportunitate de a învăța.
– Kobe Bryant
Acum câțiva ani, am primit cadou de Crăciun cartea Mamba Mentality, a lui Kobe Bryant. E decembrie și, amintindu-mi de ea, am recitit-o. Pe 26 ianuarie se vor împlini 5 ani de când celebrul jucător de baschet a murit, împreună cu Gianna, fata lui de 13 ani.
Am adunat câteva pretexte pentru a scrie despre sistemul de viață al lui Kobe Bryant, ca inspirație pentru final de 2024 – început de 2025. Îți las o întrebare al cărei sens îl vei descifra complet la final: Care este jocul tău?
Kobe Bryant și-a propus, la 13 ani, să fie unul dintre cei mai mari jucători de baschet. A reușit pe deplin. Locul său este – și va fi mult timp – în top 10 al jucătorilor de baschet din lume, din toate timpurile.
Tot ce a făcut a fost direcționat pentru a-și atinge visul. Avea o înălțime medie ca jucător de baschet, nu era nici foarte rapid, detenta sa nu era spectaculoasă. Dar a știut să muncească mult și să surprindă slăbiciunile celorlalți, fizice sau mentale. Își cunoștea foarte bine competitorii (îi studia în cele mai mici detalii) și era obsedat să fie mai bun decât orice adversar.
Închei, astfel, 2024 cu gândul la mindset. Am scris în acest an despre nutriție, sport, stil de viață sănătos, dar frecvent punctez cât de importantă e puterea minții noastre și cum putem jongla cu ea. Totul începe de la modul în care gândim. În primul rând de la a ne gândi la modul în care gândim – proces numit metacogniție.
Metacogniția include două componente:
- Conștientizarea metacognitivă – cunoașterea propriilor procese mentale și capacitatea de a reflecta asupra lor.
- Reglarea metacognitivă – abilitatea de a planifica, monitoriza și ajusta strategiile de gândire și învățare pentru a atinge obiectivele dorite.
Sistemul de viață al lui Kobe Bryant, pe care l-a numit ”Black Mamba / Mamba Mentality”, s-a bazat, probabil intuitiv la început, pe metacogniție și a fost ajustat fin pe parcurs de un grup de mentori și coachi, de experiență prin practică dusă la extrem și de o minte care a căutat obsesiv să strălucească pentru a perfecționa jocul.
Mamba Mentality se traduce, pe scurt, în a fi mai bun în fiecare zi. E ceea ce mi-am definit ca viziune acum 4 ani, plecând de la o afirmație extrem de cunoscută: Every day, in every way, I am getting better and better (am scris pe site despre afirmații privite din perspectivă științifică și despre cum le putem aborda când suntem sceptici față de ele, cum eram eu). Afirmațiile ne reîntăresc valorile personale. Dar fără acțiune, puțin probabil să vedem rezultate.
“Scriind despre Kobe în toți acești ani am învățat ceva – mereu găsești o poveste despre el”, spunea o jurnalistă.
Să vedem Mamba Mentality în acțiune, prin poveștile din viața lui Kobe Bryant.
Mamba Mentality înseamnă:
Reziliență – să crezi în tine și să ai o perspectivă pozitivă oricât ar fi de mari provocările cărora trebuie să le faci față. Pariază pe tine.
Kobe Bryant și-a fracturat arătătorul, unul dintre degetele cheie implicate în aruncarea mingii. Degetul său nu a mai fost funcțional vreodată și a reînvățat să arunce eficient folosind, în loc, mijlociul. A repetat iar și iar și iar pentru a performa maxim.
Dintre toate multiplele accidentări, inevitabile pentru un sportiv profesionist, cea mai gravă a fost, de departe, ruptura totală a tendonului ahilean. Această accidentare este echivalentă cu întreruperea carierei. Nu și pentru Kobe, care a declarat că va pune punct activității atunci când consideră el, când simte că a dat tot. După 8 luni era din nou pe teren.
Cel mai emoționant exemplu de reziliență este legat de Kobe, dar vine din partea soției lui, Vanessa. Mă uit la zâmbetul ei frumos, la energia pe care o pune în diverse proiecte pentru a continua sau pentru a dezvolta ceea ce a început Kobe. Duce Mamba Mentality mai departe, cu reziliență.
2. Pasiune – Să te dedici unui obiectiv prin implicare totală și devotament.
Kobe Bryant nu făcea nimic altceva în afară de ce era aliniat cu obiectivul său: să fie unul dintre cei mai buni jucători de baschet. Se antrena suplimentar față de sportul pe care îl practica – avea antrenamente cu greutăți de 4 ori pe săptămână, făcea jogging, mergea cu bicicleta, a luat și lecții de tap dance într-o vară, pentru a-și îmbunătăți mobilitatea gleznelor după o accidentare. În total avea 6 ore de antrenament timp de 6 zile pe săptămână. Dormea cum prindea un moment, pentru a se recupera. Uneori, după antrenamentul de dimineață dormea în mașină.
În timpul ”liber”, urmărea înregistrări video de la jocuri anterioare, pentru a surprinde tacticile adversarilor sau pentru a-și analiza performanța. Citea doar cărți care îl ajutau să fie un sportiv mai bun. Spunea că nu făcea compromisuri în viața de sportiv și în viața de familie. Își dorea să fie un tată model pentru fiicele lui, astfel că avea grijă să petreacă timp cu ele, chiar dacă asta înseamna să ia avionul după meci să fie acasă de ziua fetei lui și apoi a doua zi să se întoarcă la echipă. Nu avea ieșiri în oraș, timpul era alocat integral pentru baschet sau familie. ”Nu am timp pentru ce e în afara priorităților”.
”Kobe rar iese cu coechipierii, alege să se antreneze sau să urmărească înregistrarea unui joc. Ar prefera mai degrabă să îl respecți decât să se împrietenească cu tine”, spunea Tim Grover, care i-a fost antrenor (i-am citit cu interes cartea Relentless. From Good to Great to Unstoppable).
De când era elev de liceu, Kobe se antrena intens, chiar și în pauzele de masă. Nu era invitat la evenimente sociale, așa că seara repeta mișcările sau le vizualiza (meditația, vizualizarea, modelarea antrenamentului în funcție de semnalele corpului făceau parte din filosofia lui).
Totul era despre baschet și despre obsesia de a puncta cât mai mult în fiecare meci. Întâlnirile sale erau în special cu oameni din lumea sportului, foști jucători, antrenori celebri, pe care îi asalta cu întrebări.
3. De neclintit – Să fii autentic și să nu cedezi în fața principiilor tale, care nu sunt negociabile.
Kobe era uneori acuzat că e prea direct în vorbe sau prea dur pe teren. Dar era, per ansamblu, un team-player, iar spre finalul carierei, un mentor. Pe terenul de baschet însă, nu avea scrupule. ”Orice ar fi, oamenii te plac sau te displac. Fii autentic, pentru ca ei să te placă sau să te displacă pentru cine ești cu adevărat.”
Într-un mesaj public, Kobe scria:
Poate că sunt de școală veche. Poate că stilul meu de a gândi este la nivelul unui telefon cu disc. Poate că celor din generația smartphone le place să domine cu rândul. Poate că le place jocul pasiv agresiv.Poate că eu am o problemă, poate că e corect să existe mai mulți lideri alfa, poate eu sunt cel slab, cel egoist. Poate că… Oricum ar fi, refuz să mă schimb. Un leu trebuie să mănânce. Așadar, fugi cu mine sau fugi de mine.
4. Obsesie – Abilitatea de a te concentra, de a rămâne disciplinat și de a-ți perfecționa abilitățile.
Kobe povestea la un moment dat că nu se gândea niciun moment la antrenamentele zilnice altfel decât că sunt parte fixă din progamul său. Pur și simplu nu exista opțiunea de a nu își face antrenamentele. Am auzit frecvent asta la sportivi. Menno Henselmans, pe care îl urmăresc îndeaproape, spune că se duce zi de zi la sală, altfel ar începe să negocieze cu el însuși și ar ceda. Preferă să nu aibă excepții. Așa, nu are ce negocia.
Am descoperit cu ani în urmă filosofia de viață a lui Kobe Bryant printr-o poveste a unui jurnalist care s-a dus dimineața să îi ia un interviu la ora 6.00, cu gândul că va intra în atmosferă până ajunge Kobe la antrenament. Dar Kobe era acolo de 2 ore. Era în stare să arunce la coș de sute de ori la rând pentru a-și perfecționa o mișcare.
Antrenamentele lui, începute devreme dimineața – sau noaptea târziu (depinde cum e pentru fiecare ora 4 am)-, sunt celebre. Le considera avantajul lui competitiv. Antrenament cu antrenament, zi de zi, zi de zi, în weekend, în perioadele din afara competițiilor, mult mai multe ca număr comparativ cu alți sportivi, care în mod obișnuit încep la 11-12, s-au adunat și l-au plasat într-o poziție avantajoasă.
De altfel, antrenamentele lui matinale sunt menționate frecvent cu admirație (pentru consecvență și obsesie pentru joc) în relatările altor jucători de baschet, antrenorilor, jurnaliștilor. La ora 4 dimineața, Kobe începea ziua cu 10-15 minute de meditație și un antrenament de 90 – 120 de minute. Uneori cu antrenorul alături, dar de multe ori singur (”eram eu și domnul de la curățenie”).
”Atunci când te trezești devreme și muncești din greu, atunci când stai până târziu și muncești din greu, atunci când nu ai chef să muncești, ești prea obosit, nu vrei să te forțezi, și totuși o faci… acesta este visul. Acesta este visul. Nu este destinația. Este călătoria.(…) Trebuie să muncești din greu în întuneric pentru a străluci în lumină”.
5. Fără frică – să privești imposibilul ca pe ceva ce nu a fost ÎNCĂ realizat și să ai curaj să mergi în direcția respectivă.
Să greșești și să înțelegi că greșelile sunt temporare și că ce contează cu adevărat e să încerci din nou. Și din nou.
Pentru Kobe, victoriile și înfrângerile erau la fel. După fiecare meci, câștigat sau pierdut, era la antrenament. Antrenamentele erau refularea când era supărat sau nervos, bucuria când era victorios, calmul când avea nevoie de relaxare.
Greșelile erau doar o modalitate de a progresa. Kobe povestea că a învățat să accepte greșelile în copilărie, când, dărâmat moral, după o vară în care nu înscrisese niciun punct în turneu, tatăl său l-a îmbrățișat și i-a spus: ”Nu contează dacă înscrii zero puncte sau 60, eu tot te iubesc”. Kobe spunea că asta i-a dat încredere să greșească: ”OK, mă simt în siguranță. Dar, la naiba, voi înscrie 60 de puncte!”. Acesta a fost punctul de plecare, la 13 ani, pentru a atinge ceea ce părea dificil. Dar nu imposibil.
Am lăsat ce e mai important la final. Kobe a reușit, în primul și în primul rând, pentru că iubea jocul. Iubea mirosul mingii, zgomotul pașilor în sală, bătaia mingii pe podea, aruncatul la coș. Iubea publicul. Avea un respect profund pentru baschet. Vorbea frecvent despre ”love of the game”.
Aceasta este Mamba Mentality. ”Mamba înseamnă să încerci să fii cea mai bună versiune a ta. Înseamnă ca în fiecare zi să te străduiești să fii mai bun. Este o căutare constantă. Este o căutare infinită.”
Leave the game better than you found it. And when it comes time for you to leave, leave a legend.
-Kobe Bryant
