Un studiu european recent arată că românii iubesc natura și simt că au nevoie de conectarea cu ea, dar de fapt petrec cea mai mare a timpului cu capetele plonjate în ecran și mulți dintre ei nu văd cerul aproape deloc, mod de viață care pune mari pericole pentru sănătate.
Singura cale de a evita riscurile asupra sănătății fizice și psihice pe care le implică mod de viață îndepărtat de natură și intoxicat cu tehnologie este… pur și simplu să ridici ochii din ecran și să te reorientezi spre natură!
Un studiu european recent a pus în evidență faptul că românii, deși declară că iubesc natura și își doresc să petreacă mult timp în aer liber, în fapt procedează… la polul opus!
Raportul „HEAD DOWNERS 2021“ a fost creat pe baza cercetării realizate de Kantar, în luna septembrie 2021, la cererea companiei VELUX, în rândul a 2.408 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, din opt țări europene: Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.
Studiul arată că
- Românii petrec cel mai mult timp conectați online, în fața ecranelor (80%) și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, zilnic, dintre locuitorii celor opt țări europene participante la studiu și au cele mai mari dificultăți în crearea și menținerea relațiilor interpersonale (66%), potrivit studiului menționat.
- 33% dintre români nu au privit nici măcar o dată cerul în ultima săptămână. Cu toate acestea, românii sunt cei mai orientați către natură și consideră contactul cu aceasta foarte important în proporție de 64% și, de asemenea, se află pe locul I în topul țărilor europene la recunoașterea diferitelor specii de păsări.
- 93% dintre participanții la studiu au convingerea că tehnologia le răpește oamenilor anumite lucruri cu sens din viață și 66% dintre români cred cu tărie că progresul civilizației a produs îndepărtarea dramatică a omului de natură, aflându-se pe primul loc, în topul țărilor europene, cu această credință.
„Suntem din ce în ce mai conectați la tehnologie și mai deconectați de puterea vindecătoare a naturii”.
Deși 95% dintre europenii intervievați au declarat că mediul înconjurător este foarte important pentru ei, că natura ar trebui protejată mai mult, făcând referire și la schimbările climatice și că și-ar dori să petreacă mai mult timp în aer liber, în realitate pentru 70% dintre ei contactul zilnic cu mediul natural lipsește cu desăvârșire.
.
Care sunt urmările?
- Sindromul „Dropped Head” (al „Capului aplecat în ecrane”) provoacă afecțiuni ale coloanei vertebrale pe termen lung, iar lipsa expunerii la lumina naturală creează dezechilibre fizice, mentale și emoționale.
O consecință directă a folosirii constante a ecranelor este reprezentată de tulburările degenerative ale coloanei, cu precădere cervicale. Acestea sunt cauzate de postura deficitară permanentizată în mișcarea de aplecare și coborâre a gâtului pentru a privi în ecrane, cel mai frecvent în cel al telefonului. Sindromul numit „Dropped Head Syndrome” („Capul aplecat” sau „Gâtul de text”) este un termen folosit de dr. Kenneth Hansraj, neurolog american. El subliniază că această constantă coborâre a privirii aduce modificări patologice în curbura coloanei cervicale, iar sindromul „Head Down” poate cauza contracturi și dureri musculare de la acute la cronice, atât în această zonă, cât și la nivelul omoplaților sau în regiunea lombară, afectând inclusiv copiii și adolescenții. Referirile studiului la frecvența acestui sindrom și la numărul tot mai mare de cazuri și patologii sunt cu atât mai importante cu cât 2021 a fost declarat de către International Association for the Study of Pain, „Anul durerilor de coloană, la nivel global” cu scopul de a atrage atenția asupra complexității patologiei coloanei vertebrale. (https://www.iasp-pain.org/advocacy/global-year/back-pain/)
Lipsa contactului cu lumina naturală poate conduce la deficiențe în vitamina D, vitamină pe care corpul nu o poate produce decât expus la soare. Aceasta este esențială nu doar pentru sănătatea structurii osoase, a dinților, ci și pentru a preveni apariția unor boli precum diabetul de tip 1.Studiul realizat de Susanna Huh și Catherine Gordon[1] în 2008 indică o conexiune nemijlocită între diminuarea timpului petrecut afară și creșterea rapidă a numărului de cazuri ale copiilor care suferă de carențe ale vitaminei D.https://www.researchgate.net/publication/5675275_Vitamin_D_Deficiency_in_Children_and_Adolescents_Epidemiology_Impact_and_Treatment)
Indivizii maturi dețin toate premisele pentru a fi și mai afectați de aceste tulburări, dat fiind faptul că un adult petrece în medie 34 de ani din viață cu ochii în ecrane[2] (ale telefoanelor, laptopurilor, televizoarelor, jocurilor sau e-book-urilor), respectiv 5.000 de ore pe an. (https://metro.co.uk/2020/05/21/average-adult-spends-34-years-life-looking-screens-poll-claims-12738422/ )
Acest comportament este conștientizat de 70% dintre respondenți, care consideră că petrec mult prea mult timp în fața computerului sau folosind telefonul mobil. Românii se află pe locul I, în proporție de 80%, la consumul de tehnologie, declarând că petrec cel mai mult timp în fața ecranelor și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, zilnic, comparativ cu croații (73%), polonezii (73%) și sârbii (74%), în timp ce slovacii (60%) și cehii (62%) petrec cel mai puțin timp în fața ecranelor.
În proporție de 94%, respondenții din România sunt de părere că timpul petrecut de copii în fața calculatoarelor și al altor device-uri ar trebui controlat și temporizat. De asemenea, în general, convingerea că tehnologia le răpește oamenilor anumite lucruri cu sens din viață este împărtășită de 93% dintre participanții la studiu, iar 66% dintre români cred cu tărie că progresul civilizației a produs îndepărtarea dramatică a omului omul de natură, aflându-se pe primul loc în top cu această credință.
Două aspecte foarte prezente în mediul urban intens dezvoltat, în care fiecare al treilea locuitor, potrivit studiului, petrece mai puțin de 2 ore afară în zilele libere de la serviciu sau de la școală. Rezultatele sunt mult mai scăzutepentru perioada cuprinsă în timpul săptămânii, în care 2/3 dintre aceștia petrec mai puțin de 2 ore în aer liber. În acest context, experții estimează că 15% din populația globală suferă din cauza Tulburării afective sezoniere (TAS) sau a depresiei de toamnă – iarnă, cauzată de lipsa luminii naturale și de timpul în exces petrecut în fața ecranelor. Acestea au un impact negativ asupra abilității oamenilor de a construi și menține relații cu semenii, zonă în care românii ating cea mai mare proporție de dificultate, 66%, în comparație cu slovacii (57%) sau cu cehii, care sunt cel mai puțin afectați (44%).
La români deficiențele de raportare la natură, deși foarte mari (33% dintre români nu au privit niciodată cerul în ultima săptămână) par a fi de dată relativ recentă, dat fiind că, deși se blamează că nu mai simt natura, ei au cunoscut-o cândva mai bine și pot să îi acorde suficientă atenție încât să recunoască cel mai mare număr de păsări dintre europenii întrebați. Poate o să vă mire, dar un adult mediu dintr-o țară europeană nu poate recunoaște mai mult de 5 specii diferite de păsări!
- Soluții simple
Cea mai simplă soluție este desigur deciza de a renunța parțal și deliberat la o porțiune din timpul pe care îl alocăm de obicei interacțiunilor cu media și chiar online media și de a dedica aceste momente contactului de calitate cu factorii naturali de mediu. Pentru ca o astfel de opțiune să existe însă cu adevărat este preferabil ca mediul nostru să fie construit astfel încât natura să fie totuși ușor accesibilă. Dacă pentru a avea un cât de mic contact cu natura este absolut necesar să facem o excursie de vreo două zile, se înțelege că această opțiune este mult îngreunat. Însă alocarea unui spațiu pentru a crea o mini-grădină pe acoperiș este exact calea spre relaxare chiar în proximitatea individului urban.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (http://www.euro.who.int/en/health-topics/environment-and-health/air-quality/publications/2014/combined-or-multiple-exposure-to-health-stressors-in-indoor-built-environments ), este important ca oamenii care trăiesc și lucrează în medii urbane aglomerate și stresante să aibă acces la lumină naturală, aer curat, vedere către zone înverzite, cer, nori, soare pentru a trăi într-un spațiu cu beneficii reale pentru sănătate și starea de bine. În plus, cei care au contact vizual cu mediul natural înconjurător în timp ce își desfășoară activitățile zilnice la serviciu sunt mult mai eficienți, inclusiv datorită faptului că sunt expuși la perioadele zilei și la starea vremii, aspecte care contribuie la reducerea sentimentului de oboseală.
