Cât de sustenabilă e sustenabilitatea? Dar cât este de accesibilă? De multe ori ni se pare un concept radical nou, dar este de fapt o preocupare naturală și străveche!
Vorbind despre reciclare ca un comportament-cheie pentru sustenabilitate, ne amintim că prima celebritate care a făcut upcycling a fost… Scarlett O’Hara! Este iconică scena de film în care ea se repede spre draperiile de catifea verde pline de praf, le dă jos și face din ele o rochie nouă, impresionantă, picantă, care a salvat o avere și câteva vieți.
Exact asta înseamnă upcycling: look up, not down! Caută să faci din ceva vechi ceva nou, dar nu oricum sau numai ca să nu arunci, ci țintind spre ceva nou, frumos, expresiv și esențial, care să spună ceva lumii și să facă o diferență. Un act pur creativ.
Exact această conexiune a noțiunilor de sustenabilitate și durabilitate cu cotidianul nostru, respectiv accesibilizarea acestor noțiuni și-a propus să o dezbată Tribuna Consumatorilor la evenimentul Cât de sustenabilă este sustenabilitatea (17-18 martie 2025).
Eforturile pentru durabilitate și sustenabilitate sunt deziderate ONU (prin cele 17 directive de dezvoltare durabilă), au devenit politici europene pe care statele Uniunii, desigur și România, trebuie să le implementeze conform unei agende bine precizate.
Cum le punem în practică astfel încât procesul de sustenabilizare a întregului mod de viață și al întregii economii să fie accesibil consumatorului și cetățeanului și acesta să perceapă corect acest efort, în calitate de investiție pentru viitor, care îl privește direct, dar și ca un avantaj pentru un prezent mai responsabil și mai profund înrădăcinat în sens și valori?
Aceasta a fost tema internațională aleasă pentru a marca în acest an Ziua Drepturilor Consumatorilor, 15 martie. Conform tradiției sale, deja de patru ani, Asociația Sută la Sută Românesc și Tribuna Consumatorilor au preluat tema internațională în manifestarea anuală organizată cu prilejul acestei zile și desfășurată sub genericul Fii un consumator informat! E important.
Anul acesta a marcat și o premieră în șirul acestor evenimente: primul an care a alăturat tradiționalei dezbateri-masă rotundă (desfășurată pe 17 martie) și un workshop (18 martie) în care au fost prezentate și discutate soluții concrete pentru a se evita acumularea de deșeuri textile – temă inspirată din actualitatea directivei europene intrate în vigoare și în România de la începutul acestui an, care prevede colectarea selectivă a deșeurilor textile.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Sută la Sută Românesc, în parteneriat cu ANPC-Autoritatea Națională pentru protecția Consumatorilor și a fost susținut de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, precum și de Federația Patronală Română din Industria Alimentară Romalimenta, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) , Mastercard și Mondelez.
Titlul ales pentru manifestarea de anul acesta a fost incitant: Cât de sustenabilă este sustenabilitatea? iar dezbaterile au cuprins reprezentanți ai tuturor actorilor implicați: antreprenori, autorități, consumatori.
Trend: sustenabilitatea devine criteriu de alegere
˝Sustenabilitatea contează din ce în ce mai mult în criteriile de alegere ale consumatorilor români și am văzut această tendință mai ales după pandemie, când oamenii, stând acasă, s-au întors mult mai mult spre ceea ce e important pentru ei, ceea ce e relevant spre valorile personale. Astfel că vedem acum inclusiv la millennials, dar mult mai mult la generația Z, că aleg produse după aceste criterii (…) Generația Z are specificul ei: vor să se implice și să rezolve probleme. Și atunci, una dintre problemele pe care o pot rezolva este să aleagă produse sustenabile și chiar să plătească premium dacă e cazul (…) Totuși este și de datoria noastră, a antreprenorilor, să arătăm că sustenabilitatea nu înseamnă neapărat mai scump.˝ a spus Dana Dobrescu, Manager Comunicare România la Mondelez International.
Pentru toți consumatorii, respectul este esențial, a arătat Sebastian Hotca, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor:
˝Atât producătorii cât și comercianții ar trebui să respecte dreptul la informare pe care îl are consumatorul. Ei ar trebui să prezinte diferențele între produsele eco și cele clasice, să arate care sunt beneficiile care le aduc aceste produse în comparație cu celelalte și atunci probabil se va regăsi și o justificare a prețului acestora. Elementul esențial este respectul reciproc, indiferent de perspectiva în care ne aflăm, fie că suntem producători, comercianți sau consumatori˝.
Cristian Pelivan, director executiv ARMO – Asociatia Română a Magazinelor Online a adăugat:
˝În acest moment, comerțul online este mai sustenabil – inclusiv la capitolul bunuri alimentare. Se încurajează livrarea coletelor la punct fix, pentru a reduce numărul de transporturi și amprenta de carbon. Pentru produsele nealimentare avem regulamentul privind ecodesign-ul, care va presupune realizarea unui pașaport digital al produsului. Acest pașaport digital va conține informații despre modul în care a fost realizat produsul, ce substanțe are în componența sa, cum poate fi reciclat, gradul de reparabilitate. Economia circulară începe de la producători.˝
Gestionarea sustenabilității
Bazele acestui proces au fost detaliate de reprezentantul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, Stelian Matei, consilier superior.
˝Mult timp asumarea responsabilității a revenit consumatorului final – ceea ce nu era corect, pentru că producătorii au într-adevăr această responsabilitate. Ei pun în circulație, ei pun în vânzare produsele, ei sunt principalii beneficiari ai profitului rezultat, ei trebuie să-și asume și reciclarea.
Această responsabilitate a producătorilor a tras după sine infrastructura de colectare, campanii de informare și acest sistem de returnare care este într-adevăr un succes și care a arătat, contrar a ceea ce se susține, că românul este dornic să recicleze, îi place să recicleze, vrea să păstreze un mediu curat, trebuie doar să-i oferi mijloacele necesare și să poată face acest lucru cu un minim de efort. ˝
Reglementările de sustenabilitate devin din ce în ce mai clare și mai stricte, dar ele pot fi impuse acum de UE doar companiilor din state membre UE, nu și companiilor cu sediul în afara Uniunii Europene.
Însă una dintre problemele care se evidențiază în comerțul online este că producătorii din afara UE se pot adresa direct consumatorului european, cu produse neconforme, dar ieftine – guvernanții încearcă acum să caute soluții pentru a pune stop acestui flux.
˝Trebuie să gândim și mecanismele prin care să putem impune tuturor aceleași reguli, pentru că altfel nu facem decât să dezavantajăm companiile europene.˝ a continuat Cristian Pelivan.
Sustenabilitatea ca oportunitate
Discuțiile au gravitat nu numai în jurul sustenabilității ca exigență, ci și ca oportunitate.
˝ Sustenabilitatea este o oportunitate pentru foarte multe companii mici.˝ a subliniat Dana Dobrescu.
Orice înseamnă deșeu și reciclare este parte importantă a economiei circulare. Departamentul pentru dezvoltare durabilă, alături de Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, este coinițiator al Strategiei Naționale pentru Economia Circulară a României.
˝Practic ne asigurăm că tot ceea ce poate fi reciclat, va fi reciclat. Pentru că principala problemă este această economie lineară în care ne-am aflat atâta timp: extragem, producem, consumăm, aruncăm. Acest lucru nu poate merge la nesfârșit, deoarece Pământul are resurse limitate. Întreaga economia românească va trebui să devină o economie care nu generează deșeuri˝ a spus Stelian Matei.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă va prezenta un proiect de reciclare a textilelor la Expo 2025 Osaka.
˝Am avut discuții cu o delegație a Japoniei, care a fost la Guvern și vom avea o expoziție tematică cu costume tradiționale românești și japoneze, din materiale reciclate. Vă îndemn să urmăriți evenimentul în octombrie, în perioada 2 – 13 octombrie, când este și Săptămâna Dezvoltării Durabile.˝ a adăugat Stelian Matei.
Sabina Georgescu, designer vestimentar și antreprenoare a povestit despre cum a dezvoltat compania ei în spiritul modei sustenabile.
˝ Pentru sustenabilitate lucrez de 10 ani, înainte ca acest concept să devină atât de cunoscut. Cu toții, în calitate de consumatori, ar trebui să ne interesăm de ceea ce este în spatele procesului de producție al firmelor de unde decidem să cumpărăm și pe care prin urmare decidem să le credităm și să le menținem activitatea. În momentul în care investiția emoțională într-un obiect vestimentar este mai mare, automat el va fi valorizat altfel. Ca atare respectiva piesă e mai greu de aruncat. Încerci să îi prelungi viața aducându-i modificări.˝
Sustenabilitatea ca exercițiu
În premieră, anul acesta în cadrul evenimentului Fii un consumator informat! E important! Tribuna Consumatorilor și-a propus organizarea unui workshop având în prim-plan câteva modalități creative și accesibile de a evita risipa de textile. Ghid a fost Alexandra Sandu, sustainable fashion designer.
Înainte de a arunca la gunoi un produs textil, generațiile mai vechi obișnuiau să se întrebe dacă nu se mai poate face ceva cu el în gospodărie. Aceasta este provocarea acestei sesiuni active de dialog, consiliere și exemple practice pentru consumatori.
În demonstrația Alexandrei din 18 martie, influencerele prezente la workshop și publicul de pe platforma Tribuna Consumatorilor au putut vedea câteva soluții concrete pentru sustainable fashion accesibile – am aflat cum se pot face haine unicat din cergile bunicii, un top de senzație dintr-un mileu demodat, o piesă cu totul originală dintr-un sacou vechi.
Pentru Alexandra Sandu, designer și stilist, moda sustenabila înseamnă:
– crearea unor piese atemporale, bine gândite, cu un design care să treacă testul timpului, ca estetică și durabilitate,
– folosirea de materiale rămase din colecțiile anterioare, inclusiv piese nevândute, crearea de stocuri mici sau producție la comandă
– alegerea furnizorilor locali, dar și încurajarea consumatorilor de a investi în piese versatile, de calitate.
Workshopul a urmărit:
– Cultivarea atitudinii de upcycling: să găsești ceva bun în fiecare lucru, înainte de a-l arunca – ceea ce implică o schimbare de optică: în loc de ˝aruncă-l dacă nu-ți mai aduce bucurie˝ vine ˝caută mai întâi dacă ceva de acolo îți aduce un strop de bucurie înainte de a-l arunca definitiv”
– Exemple practice de transformare: cât timp și ce abilități ne cer?
– Strategii de cumpărături responsabile
– Rebranduirea sustenabilității ca fashion trend care are în prim plan personalizarea pieselor vestimentare împreună cu promovarea designurilor creativ-transformative care să satisfacă pofta noastră firească de nou și spectaculos.
Puteți găsi filmele evenimentelor pe tribunaconsumatorilor.ro sau pe pagina de facebook Tribuna Consumatorilor.
