Scriu, mai jos, de ce ne trec fiori când ascultăm muzică. Subiectul se leagă automat de un altul, despre care am aflat acum câțiva ani: sindromul Stendhal.
În 2018, presa relata despre un turist care a suferit un atac de cord în timp ce admira pictura lui Sandro Botticelli, Birth of Venus. În declarațiile de după incident, directorul muzeului spunea că, recent, un alt turist leșinase în fața tabloului Medusa, al lui Michelangelo Merisi da Caravaggio.
Sindromul Stendhal este un fenomen fascinant și misterios, întâlnit în Florența. Frumusețea artei, prezentă la tot pasul, copleșește. Turiști din întreaga lume experimentează bătăi rapide ale inimii, amețeli, leșin și chiar halucinații atunci când sunt expuși la opere de artă sau fenomene de o frumusețe extraordinară. Simptomele durează de la câteva ore la câteva zile.
Fenomenul a fost descris prima dată de scriitorul francez Stendhal în timpul unei vizite la Florența (pacientul zero:)). El a fost uimit de splendoarea artistică a orașului, descriind că avea senzații celeste, palpitații, simțea că viața i se scurge și îi era teamă să nu cadă.
Mai târziu, psihiatrul Grazziela Magherini a studiat îndeaproape fenomenul, identificând 107 cazuri. Inițial îi spusese Mal di Storia (rău din cauza istoriei), crezând că încărcătura istorică e cea care copleșește. Apoi a realizat că de fapt frumusețea operelor de artă este factorul declanșator. Sindromul Stendhal era un nume mai potrivit. Îl descrie în detaliu în cartea I’ve fallen in love with a statue (acum am aflat despre ea, nu am citit-o).
O bere la 60 nu e ca la 20.
Ce bine rezistam la party în tinerețe! Puteam să beau și nu aveam nimic. Eu, personal, nu beau alcool, nu pot face această comparație, dar știința confirmă că așa e.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, mai ales după 60 de ani, procentul de apă din organism scade atât la bărbați, cât și la femei. Asta înseamnă că alcoolemia unei persoane trecute de 65 de ani după ce consumă un pahar de vin e mai mare decât atunci când avea 40 de ani și consuma același pahar de vin.
Dacă o femeie bea acest pahar de vin, îl va simți mai puternic decât un bărbat (în general). Procentul de apă din corp, mai scăzut la femei, comparativ cu bărbații (dincolo de greutatea mai mică, în general) face ca femeile să simtă mai puternic efectele consumului de alcool. În plus, la femei, enzima responsabilă de metabolizarea alcoolului (alcool dehidrogenază) este în cantitate mai redusă.
Sunt câteva enzime care ajută la procesarea alcoolului – alcool dehidrogenază, aldehidă dehidrogenază și cytochrome P450 2E1 – a căror cantitate scade pe măsură ce înaintăm în vârstă, ducând, de asemenea, la senzația că parcă nu mai rezistăm așa de bine la alcool ca altă dată. Efectele alcoolului nu doar că se resimt mai repede. Durează mai mult timp.
Multă lume crede că doarme mai bine după un pahar de alcool, pentru că adoarme mai repede. De fapt, adoarme mai repede, dar doarme mai prost.
Recent, citeam că atunci când consumăm alcool în timpul mersului cu avionul, saturația de oxigen scade la 85% (ar trebui să fie 95 sau mai sus) și pulsul crește cu 20 de bătăi pe minut. Calitatea somnului este semnificativ afectată ulterior. La persoanele sănătoase, nu este o problemă prea gravă. În schimb, la persoanele în vârstă și la persoanele care suferă de apnee de somn obstructivă (SASO) sau de sindromul de hipoventilație asociat obezității, poate fi îngrijorător – saturația de oxigen rămâne scăzută în timpul somnului, iar bătăile inimii continuă să fie accelerate. Cercetătorii care au studiat efectele alcoolului în timpul zborului avertizează că, pentru a preveni complicațiile potențiale, consumul de alcool la bordul avionului ar trebui restricționat.
Ce să reținem. Ca în orice situație, consumul moderat este răspunsul. O băutură cu prietenii uneori sau când mergem cu avionul, ideal consumată în timpul mesei, nu va avea un impact semnificativ asupra organismului, la persoanele sănătoase. E recomandat să nu se întâmple frecvent.
Metoda soldaților americani pentru a adormi rapid
Somnul este extrem de important pentru acuratețea minții, dar și a mișcărilor. Este important pentru sportivi, pentru chirurgi, pentru soldați, dar și pentru alte profesii, unde precizia este esențială.
De exemplu, un studiu la care au participat jucători de tenis semiprofesioniști a arătat că atunci când aceștia au dormit 5 ore pe noapte (cu 33% mai puțin decât obișnuiesc), precizia la servire a scăzut cu până la 53%.
Cum facem să adormim? Săptămâna trecută scriam despre cum să gestionăm gândurile. Între timp, am aflat despre metoda practicată de soldații americani pentru a adormi rapid, indiferent de condiții – după o zi grea, poate în zgomot de focuri de armă, poate direct pe câmpul de luptă. Metoda include o combinație de tehnici de relaxare care conectează mintea și corpul, cu focus pe relaxare progresivă a musculaturii, relaxare mentală, respirație, vizualizare.
Protocolul în 5 pași. În poziția întins(ă) pe spate:
- Relaxează fața. Concentrează-te pe frunte, ochi, obraji, maxilar și așa mai departe. Eliberează tensiunea acumulată în zona sprâncenelor.
- Lasă umerii să cadă. Lasă brațele moi, în jos, relaxează umerii. Imaginează-ți că o adiere călduță trece și îți lasă brațele în jos.
- Respiră adânc. Inspiră și expiră încet, profund. În timp ce respiri, concentrează-te pe relaxarea zonei stomacului. Nu strânge stomacul.
- Relaxează picioarele. Adierea călduță trece peste picioare și le relaxează. Începe cu coapsele și coboară spre gambe. Simți cum picioarele se afundă în saltea, unul câte unul.
- Golește-ți mintea. Vizualizează un peisaj liniștit – stai întins(ă) lângă un râu, sau într-o barcă pe apă sau stai pe iarbă și privești norii. Dacă nu funcționează, repetă timp de 10 secunde ”nu gândi”. Apoi revii la tehnica anterioară.
Desigur, cu cât exersezi, va deveni mai simplu. Se pare că soldații americani reușesc să adoarmă în două minute cu această tehnică. Le ia cam 6 săptămâni de practică.
Te trec fiorii când asculți muzică?
Există un playlist pe spotify cu 715 cântece, alese de cercetători din domeniul neuroștiinței, care au un punct comun: dau fiori (frissons sau aesthetic chills). O reacție similară la frumos avem când vedem o operă de artă care ne încântă sau când ascultăm un discurs care ne mișcă.
Cercetătorii vehiculează diverse ipoteze pentru care ne trec fiorii când ascultăm o melodie. Este posibil să fie o schimbare de ritm care contrastează cu așteptările noastre. Anticipăm un descrescendo, când, de fapt, crescendo e și mai accentuat. Ritmul se schimbă neașteptat, surprinzător. Apare un nou instrument și sunetul e mai puternic.
Simțim fiori și când, experimentând arta, ne confruntăm cu o stare de trisețe sau de pierdere, după care creierul nostru realizează că nu este niciun pericol, că este doar ficțiune. Revenirea rapidă la realitate duce la apariția senzației pe șira spinării. Este practic o combinație de teamă și plăcere care ne face să ne treacă un fior, ce e însoțit de creșterea ritmului cardiac și piloerecția – ni se ridică părul pe mâini. În același timp, creierul eliberează dopamină.
Psihologii spun că fiorii sunt un marker al trăsăturii de personalitate numită ”deschiderea spre a încerca experiențe noi”. Este vorba despre persoane cu imaginație activă, care apreciază frumsețea, natura, caută noi experiențe, iubesc diversitatea în viață și reflectă profund la emoțiile pe care le trăiesc.
Femeile sunt mai predispuse la a simți fiori, la fel și persoanele mai în vârstă [PMID36960328], [PMID 35228562]. În general, între jumătate și 2/3 dintre oameni simt fiori când ascultă muzică (mă încadrez și eu). În creierul acestor persoane, zona care procesează sunetele este mai intens conectată cu zona care procesează emoțiile.
Oamenii de știință încă se întreabă dacă și cu ce ajută această senzație în evoluția și supraviețuirea speciei.
Către wellbeingcircle.ro
