fbpx
Alimentație

Cunoașterea propriului corp. Antrenamentul mental. Două practici fundamentale

NU MÂNCA NICIODATĂ DACĂ NU-ȚI ESTE FOAME!

NU MÂNCA NICIODATĂ DACĂ NU-ȚI ESTE FOAME!

A. Cunoașterea propriului corp.  

Practic nu poți calcula continuu caloriile și nici nu este necesar, mai ales că evaluarea trebuie să țină seama și de factori greu de cuantificat exact, cum sunt nivelul și tipul de activitate. În loc de un astfel de calculator intern, este mai de folos să ai o cunoaștere profundă a corpului care se va naște din exersarea lui în mai multe tipuri de activități. O astfel de cunoaștere a corpului este un deziderat pe termen lung, practic nu este niciodată completă, ci este un exercițiu continuu. Principalul beneficiu este că te scutește de excesul de food thinking și food talking: oare am mâncat ce și când trebuie? Trebuia să absorb toate caloriile astea acum? Nu era mai bine să le las pentru diseară? Astfel de discuții, indiferent dacă sunt exteriorizate sau interiozitate, nu fac altceva decât să ne atragă mereu atenția asupra mâncării, sporind practic poftele prin mecanisme inconștiente. La nivelul conștinței, ajungi aproape întotdeauna la senzația de a face excese, de a nu face totul ok, de a nu fi în regulă – o vinovăție care se drege, ai ghicit, tot cu mâncare.

2. Antrenamentul mental

(CARE VA STA LA BAZA PRACTICII MINDFULNESS)

Sună mai pretențios decât este, deoarece principiul este foarte simplu: pentru a te feri de excese și dezechilibre alimentare NU MÂNCA NICIODATĂ DACĂ NU-ȚI ESTE FOAME!

Aici mulți dintre noi își vor aminti de ceea ce ni se spunea în copilărie: mănâncă tot din farfurie! (se înțelege: chiar dacă nu-ți (mai) e foame!)

Este totuși momentul să ne gândim că, deși părinții și bunicii noștri au făcut totul cu cele mai bune intenții, nu totdeauna ideile lor au fost cele mai bune. De ce? Deoarece această comandă ne va despărți pe termen lung de percepția despre corpul nostru, iar „uitarea“ corpului ne lasă pradă unui șir lung de capcane psihice care duc la dezechilibre alimentare, în special prin excese. Trebuie să ne amintim că ideea de a „mânca tot din farfurie“ provine din timpuri în care mâncarea se găsea mai greu, în care era de dorit să mănânci cât timp ai ce, pentru că nu se știe când vei mai mânca – ceea ce în niciun caz nu se mai aplică la societățile noastre actuale, în care abundența alimentară este regula.

Corpul învață despre sine și se educă inclusiv prin experiența foamei. Pentru a înțelege cum funcționează corpul tău este mai bine să faci această experiență decât să urmezi prescripții din exterior, de tipul: „trei mese și 2 gustări pe zi“

BECOMING MINDFUL IS BECOMING BODYFUL!

Back to top button