Răspunsul ideal ar fi să mănânci mereu de foame sau măcar să îți fie foame de fiecare dată când mănânci.
Dacă știi că nu ți-e forme, dar totuși ți-e foarte poftă, atunci gustă, dar nu consuma o cantitate care să depășească pragul „gustării“. Mănâncă doar cât plăcerea este vie – de aceea este important să guști cu toată mintea și inima, dându-ți pacea mentală să savurezi toate senzațiile.
Dacă nu ți-e foame și nu ți-e nici poftă, răspunsul ar trebui să fie simplu: NU MÂNCA! Evită să mănânci formal, să mănânci de obligație sau de plictiseală (ceea ce practic înseamnă că mănânci din frustrare și/sau furie, recunoscând că nu ai altă ieșire psihică). Nu mânca numai pentru a-i face plăcere cuiva, găsește altă cale de a-ți arăta afecțiunea. Caută să găsești un răspuns psihic conflictelor care implică aspectele psihice și nu înlocui acest răspuns psihic cu unul alimentar.
Ce faci dacă te simți obligat să mănânci – în general în diverse contexte sociale care implică autoritate și dependență psihică (familie, alte autorități) – deși nu dorești asta?
1. refuzi politicos – exersează formule de refuz mai întâi mental, apoi în fața oglinzii, apoi în condiții sociale mai permisive și, în final, chiar în condiții de autoritate.
2. eventual gustă numai ce ți se pare mai acceptabil. Dacă nu ai nicio poftă, alege alimentele cele mai sigure și mai puțin calorice, de exemplu legume sau fructe. În niciun caz nu mânca din obligație alimente despre care știi clar că îți fac rău. Explică refuzul tău celor din jur, calm și rațional, și niciodată oamenii nu ți-o vor lua în nume de rău.
Ce înseamnă mindfulness?
Mindfulness este un concept care a pătruns în psihologie și în viața cotidiană pornind din câmpul meditației și practicii yoga. Concret, se referă la extinderea conștiinței calme, clare, observative și non-judicative pe care o obținem în stările de meditație asupra unor domenii din ce în ce mai vaste ale realității externe și interne.
Pe scurt, conștientizăm tot ceea ce ne influențează, nu ne încrâncenăm, nu judecăm și nu combatem. Practic este un proces de dezvoltare fără sfârșit care angrenează întreaga personalitate. Nu ceva ce învățăm și achiziționăm odată pentru totdeauna.
Cum aplicăm principiile mindfulness actului de a mânca
A mânca într-un mod mindful, conștient, nu echivalează cu a avea cunoștințe și abilități căpătate o dată pentru totdeauna, ci este un proces continuu care ține de gradul de prezență în cotidian al fiecăruia.
Mindfulness înseamnă și să fii conștient de ponderea mare a procesului inconștient în tot ceea ce facem și mai ales de complexitatea modurilor în care acest proces este implicat în viața de zi cu zi. Concret, în domeniul alimentar înseamnă să ne dăm seama că hrana este cel mai sigur mod de a obține consolare și satisfacție imediată și că va fi mereu o resursă infinită de plăcere.
Atenție, nu este mereu vorba despre ceea ce se cheamă acum emotional eating, pentru că de multe ori starea nici nu ajunge să fie conștientizată ca emoție de vreun fel, ci se poate înfățișa ca o decizie „rațională“ de tipul: trebuie sâ mănânc mai mult pentru că merg la sport, dar cantitatea de calorii tinde să fie nejustificat de mare, de exemplu.
Cea mai directă cale spre satisfacție este prin alimente simple și dulci. Acesta este un mare pericol caloric, deci este important să ținem procesul sub un control flexibil. Nu strict, deoarece procesul inconștient este foarte adaptabil și dacă folosim mereu aceleași mijloace de control, el va învăța repede cum să le contracareze. Flexibilitatea acestui control poate fi un bun scop al unui proces de mindful eating.
Mindfulness înseamnă și să poți spune de ce mănânci în fiecare moment când mănânci.
– Ți-a fost foame?
– Cum ai resimțit această stare?
– Cum ai ales gustarea? (ține seama de cantitate, calitate, compoziție și consistențe, temperaturi, texturi. Texturile sunt mai puțin explorate, dar de multe ori ele sunt factorul determinant al alegerii: de câte ori nu am ales un anume tip de gustare numai pentru că era crocantă, moale sau catifelată așa cum ne doream?)
Cât de satisfăcătoare ți s-a părut gustarea?
De multe ori identificăm stări emoționale care stau la baza alegerii de a mânca sau alegerii unui anumit tip de gustare. O abordare mindful presupune să contempli această situație, să te gândești la posibilele cauze și la posibile alte rezolvări, dar în special presupune să nu te culpabilizezi pentru asta. În primul rând deoarece noi toți facem la fel: nu există om care să mănânce numai rațional și de foame, cu toții putem face alegeri alimentare din alte cauze decât hrănirea. Acest lucru ține de natura psihosocială a fiecărui act uman. Problema nu este aici, ba chiar aceasta este una dintre sursele de satisfacție în viață. Problemele apar atunci când se repetă anumite scenarii mentale, care conduc la ideea că singura rezolvare (sau rezolvarea dominantă) pe care o găsești pentru problemele tale este cea alimentară, comportament care pe termen lung duce la creșteri în greutate și la afectarea stării de sănătate.
Dacă mănânci din tristețe sau durere – being mindful înseamnă să îți îngădui să trăiești tristețea sau durerea ca atare, chiar dacă atenuate de consolarea unei gustări bune. Sentimentele noastre de durere, pierdere, tristețe fac parte din viață și ne fac umani. Reflectează și la faptul că asociind mereu delicatesele cu tristețea nu te pregătești deloc pentru fericire.
Dacă mănânci din plictiseală – being mindful înseamnă să găsești sau să elaborezi cele mai creative gustări, în loc să consumi cantități mari din gustări foarte simple și la îndemână. Pe termen lung, caută și alte ocupații care să îți aducă satisfacție.
Dacă mănânci din răzbunare – being mindful înseamnă să identifici sursele nemulțumirii tale și să reflectezi puțin asupra lor; nu îți este de niciun folos să te răzbuni pe tine cu excese calorice. Mai degrabă folosește momentul pentru a alege o gustare memorabilă, pe care să o ții minte și care să îți aducă aminte că trebuie să cauți soluții pentru rezolvarea nemulțumirilor tale.
Dacă mănânci ca să te premiezi – being mindful înseamnă să alegi să te premiezi trăind plenar propriul triumf și să înveți din el. Dacă ții la ceva bun, alege o gustare memorabilă pentru a ține minte momentul succesului. Gândește-te că te premiezi pentru ce ai realizat și nu ca să te consolezi pentru stresul și incertitudinea care au precedat succesul.
Rezumat: de ce mâncăm ceea ce mâncăm?
Actul de a mânca are componente
- personale conștiente (raționale și emoționale), dar și inconștiente
- sociale: actul de a mânca se află în centrul unei rețele de semnificații dobândite de-a lungul vieții și aflat în continuă evoluție.
