Un ecosistem sigur al consumului se bazează pe 3 piloni: autorități, ofertanți (producători și comercianți) și consumatori.
Ziua internațională a Drepturilor Consumatorilor a fost marcată și în 2026 de o amplă acțiune a Asociației Sută la Sută Românesc prin platforma Tribuna Consumatorilor, în colaborare cu ANPC.
Pe 17 martie 2026 s-a desfășurat la Senatul României masa rotundă intitulată Produse sigure, încredere reală: Cum funcționează protecția consumatorului în România organizată de Asociația Sută la Sută Românesc prin platforma Tribuna Consumatorilor, alături de partenerii instituționali – Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă – și cei din mediul asociativ și de afaceri – Asociația Română a Magazinelor Online și Mondelēz România.
A doua zi, 18 martie 2026 a fost dedicată dialogului cu consumatorii, în cadrul a trei workshopuri tematice. Una din principalele concluzii ale mesei rotunde de la Senat a fost că un consum sigur înseamnă:
- reglementări adecvate și agilitate în aplicarea dar și în explicarea lor,
- respectarea reglementărilor din partea ofertanților și crearea de oferte care să fie în același timp atrăgătoare, utile și sigure, dar înseamnă și
- responsabilitate din partea consumatorului, de la minima vigilență de a citi eticheta până la responsabilitatea de a utiliza produsul sau serviciul conform specificațiilor și de a semnala eventualele probleme autorităților.
Ca atare, workshopurile care au urmat pe 18 martie, moderate de jurnalistul Dorin Chioțea și Anca Ghinea, content creator, s-au concentrat pe segmente de consum unde problema siguranței s-a pus cu cea mai mare acuitate și frecvență și au urmărit să identifice principalele puncte de atenție, acolo unde consumatorul are cea mai mare nevoie de sprijin din partea celorlalți stakeholderi, prin acțiuni de informare, educare, prin bune practici de etichetare.
Tema 1 – Make Up, Safe Up
Ce ar trebui să știi despre produsele de machiaj pe care le folosești?
Workshopul a fost susținut de Roxana Guzu, make-up artist cu experiență, creatoare a metodei denumite terapie prin machiaj, antrenoare de fitness facial (roxanaguzu.ro) și inițiatoare a campaniei #frumusetefarafiltru. Pe baza experienței de la numeroasele cursuri pe care le ține, ea s-a concentrat în demonstrația practică pe una din situațiile cele mai problematice la ora actuală – apetitul, bine întreținut de influencingul online, pe care-l manifestă generațiile din ce în ce mai tinere pentru machiaj – cu cât mai variat și mai intens, cu atât mai bine.
Pledoaria Roxanei Guzu a fost pentru evidențierea frumuseții naturale, pentru discreția în machiaj care reprezintă adevăratul trend pe marile podiumuri ale eleganței și la ceremonia Oscarurilor.
Astfel, pentru a construi un machiaj care să fie sigur, trendy și blând cu tenul o tânără sau chiar mai în vârstă consumatoare ar trebui să se bazeze pe:
Cunoașterea tenului și punctelor forte ale propriei frumuseți
Îngrijirea tenului cu produse adecvate – din nou un apel la citirea responsabilă a etichetei și informare temeinică – pe care unii producători o oferă pe site-urile lor chiar înainte de a intra în vigoare obligativitatea pașaportului electronic pentru toate produsele și se înțelege că sunt mereu de preferat producătorii care manifestă cea mai mare transparență legat de ingrediente, proveniența lor, modul de producție
Alegerea produselor de machiaj adecvate
Aplicarea adecvată a acestor produse
Gestul demachierii – practic este un produs care nu trebuie să lipsească niciunei femei, indiferent cât de mult sau de puțin se machiază, și chiar dacă nu se machiază deloc: demachiantul, care, da, face mai mult și mai bine pentru tenul nostru decât apa pură
Tema 2 – Cu siguranța nu-i de joacă
Ce contează atunci când alegem jucăriile pentru copii?
Workshopul a fost susținut de Florentina Baloș-Cioropină, ambasadoare a Asociației Sută la Sută Românesc și organizatoare de evenimente, care a aprofundat temele de siguranță expuse în cadrul mesei rotunde de la Senat.
Tema jucăriilor nu a apărut întâmplător, ci pentru că ele se află de mai mulți ani în topul produselor reclamate pentru vicii de siguranță în întreaga lume – și cu toate acestea unele dintre acestea încă se regăsesc pe piață. În condițiile în care un număr impresionant de consumatori aleg să cumpere jucării de pe platforme de comerț electronic, exigența de siguranță le cere acestora maximă vigilență pentru fiecare detaliu de pe pagina produsului.
Este preferabil să ne abținem acolo unde avem suspiciuni legate de-Autenticitatea semnelor de acreditare a conformității cu standardele europene. Compoziția materialelor care poate cuprinde elemente toxice (atenție la culorile prea vii, sclipici, slime, creioane și carioci – verificați solid acreditarea respectivelor produse). Asamblarea sigură a jucăriilor (se pot desface ușor în piese potențial periculoase, compartimentele de baterii nu sunt bine asigurate). La fel, acolo unde lipsesc indicațiile referitoare la vârstele cărora le sunt destinate respectivele jucării.
Workshopul a evidențiat aceste detalii și a oferit exemple concrete, semnalând totodată consumatorilor necesitatea de a reclama orice eventuale vicii de siguranță.
Tema 3 – Safe Bricolage
Ce ar trebui să știi înainte să își renovezi casa?
Susținut de Gabi Ralea, jurnalistă cu experiență în domeniu (gabiralea.ro) workshopul s-a concentrat pe evidențierea principalelor puncte care ar trebui să stea în atenția unui consumator care vrea să facă schimbări în spațiul său de locuit și de lucru.
În acest domeniu siguranța înseamnă vigilență și planificare – cu cât ne informăm și planificăm mai atent și mai din timp cu atât avem șansa să reducem numărul de surprize și consumul de bani în plus. Exemplificările care au urmat au fost cât se poate de grăitoare.
Dată fiind complexitatea pe care o presupun lucrările de renovare, de la verificarea siguranței materialelor – inclusiv a celor folosite pentru asamblare! – până la verificarea conformității fiecărui produs cumpărat cu exigențele proprii de stil și calitate, este mereu o opțiune viabilă aceea de a lăsa aceste operațiuni în grija unei firme specializate, care să preia aceste responsabilități. Evident consumatorul va avea aici de verificat siguranța și reliabilitatea acestei firme.
Fiecare dintre workshopuri a condus la aceleași concluzii de bază: consumatorul are nevoie de informare din surse sigure, iar acțiunile de educare a consumatorilor se pot realiza la intersecția între producători, ANPC și reprezentanți ai consumatorilor.
Evenimentul a avut punctul culminant odată cu intervenția prin zoom a directorului general ANPC, domnul Lucian Teodor Rus, care a abordat în primul rând problema care a revenit în toate discutiile atât în jurul mesei rotunde cât și workshopuri: etichetele, ergonomia lor, dar mai ales gestul de a ne informa pentru a le interpreta corect. Etichetele trebuie să fie în primul rând complete iar lista ingredientelor trebuie să fie completă, conform regulamentelor.
Etichetele nu trebuie să conțină promisiuni care nu au acoperire și testare (în special în cazul suplimentelor alimentare), însă trebuie să menționeze toate avertismentele necesare legate de modurile de utilizare, exprimate corect în limba română.
Autoritățile actualizează permanent reglementările pentru piața românească, ținând pasul cu regulamentele europene în vigoare. ANPC verifică fiecare din produsele reclamate, în mare parte jucării. În atenția ANPC se află acum și produsele textile, noi și second hand. O parte din activitate are loc chiar prin autosesizare.
Pentru reclamații legate de servicii (de exemplu cele ce țin de renovarea casei) este absolut necesar să existe un contract clar între consumator și prestatorul de servicii.
Ca o concluzie generală, este important să știm că în era online, orice acțiune de educare și informare are nevoie să fie dublată și de antrenarea publicului pentru vigilență și agilitate în fața asaltului de content. Așa cum îi spune numele, content înseamnă conținut, dar aceasta nu implică în mod necesar informare responsabilă – aceasta revine deci consumatorului. De la gestul de bun simț de a nu ceda impulsului de a face click pe o oferă care pare prea bună ca să fie adevărată până la discernământul de a evita același click pe un produs despre care nu ți se oferă detalii de material și siguranță, era digitală ne provoacă să învățăm și să re-învățăm mereu niște abilități care devin fundamentale pentru siguranța consumului.
