Toată lumea recomandă acum produse de protecție solară, dar ce ne facem cu soarele acumulat de-a lungul anilor?
Soluții la îndemână de protecție
Expunerea neprotejată la soare este responsabilă atât de fotoîmbătrânire, cât și de majoritatea tumorilor de piele. O arsură nu e ceva banal care trece, deoarece ea afectează ADN-ul celular, ceea ce ar putea duce la apariția cancerului de piele.
Daunele solare, dintre care cele mai cunoscute sunt fotoîmbătrânirea și fotocarcinogeneza, sunt provocate de expunerea la radiațiile UV și, în timp, pot deveni cronice. Razele UVB provoacă daune directe deoarece sunt absorbite de ADN și generează mutații, în timp ce razele UVA acționează indirect, și provoacă fotosensibilitate și stres oxidativ. Însă ambele tipuri de radiații pot duce în timp la apariția cancerului de piele prin deteriorarea barierelor de apărare naturale.
Fotoprotecția este cheia prevenției apariției atât a fotoîmbătrânirii, petelor pigmentare, cât și a cancerului de piele. Dacă, însă, s-a ajuns la o acumulare de daune solare cronice manifestate prin keratoze actinice sau cancer de piele non-melanom avem la dispoziție produse care combină protecția solară ridicată cu ingrediente active ce ajută la repararea ADN-ului. ISDIN a lansat și în România produsul Eryfotona AK-NMSC – un adjuvant în keratoza actinică și cancerul de piele non-melanom, cu numeroase rezultate dovedite clinic de la lansarea lui pe piața din Spania în 2008.
Fotoliaza este o enzimă reparatoare de ADN pe care oamenii nu o au, dar care se găsește în mod natural în plante și algele albastre-verzi. Este fotoactivată de lumina vizibilă, iar studiile au arătat că aplicarea ei pe piele scade cu 40-45% daunele de ADN provocate de razele UV, sugerând că această deteriorare poate fi reparată. Eryfotona AK-NMSC ISDIN conține fotoliază încapsulată în lipozomi, care asigură penetrarea cutanată și activarea reparării ADN-ului afectat de expunerea la soare. Studiile arată că nu doar fotoprotecția este cheia, ci și că fotorepararea este necesară pentru a preveni daunele solare cronice. Dovezile clinice demonstrează că enzimele reparatoare de ADN îmbunătățesc eliminarea daunelor de ADN și reduc apariția de noi leziuni de keratoză actinică și, prin urmare, eficiența acestora în prevenirea cancerului de piele.
Utilizarea de enzime reparatoare de ADN împreună cu fotoprotecție e este cea mai bună alegere pentru toate persoanele cu un nivel ridicat de expunere la soare și pentru cele cu un risc mai mare de a dezvolta cancer de piele.
Profilaxie și conduită preventivă
În ultimii ani, numărul persoanelor diagnosticate cu cancere de piele a crescut îngrijorător. Specialiștii internaționali estimează că numărul cazurilor de cancere de acest tip va crește cu 50% până în 2040. De aceea, educația și controlul periodic la medicul dermatolog sunt foarte importante.
Până în septembrie, Asociația OncoPacienților PHOENIX din România organizează „Soare Fără Pete”, campanie de prevenție a cancerului de piele. Proiectul este deja la a șasea ediție, are cinci componente și o mulțime de acțiuni online și offline în București și Constanța. Beneficiarii campaniei sunt publicul larg și persoanele diagnosticate cu cancer. Pe Litoral si Bucuresti vor fi distribuite aproximativ 20.000 de materiale informative despre autoexaminarea pielii prin regula ABCDE, iar la București, la Institutul Oncologic, această acțiune are caracter permanent. La Institutul Oncologic București se va desfășura acțiunea „OncoPachetul SFP 2022”, prin care vor fi oferite pacienților cu cancer de piele internați în această unitate sanitară peste 150 de pachete cu creme de piele.
”Foarte cunoscute sunt cancerele care provin din alunițe. Este vorba despre modificări de dimensiune, de leziuni care cresc în suprafață sau volum, a căror culoare se modifică din cafeniu spre negricios sau pot chiar asocia mai multe culori în interior, care au contur neregulat, o margine difuză, sau o aluniță care depășește 5 mm. Un semnal de alarmă îl reprezintă o leziune nouă, cu debut recent, la o persoană adultă. Orice aluniță care apare după vârsta de 30 de ani este din start suspectă și ar trebui verificată. În afară de evoluție mai vorbim de aspectul ciudat, discordant, al unei leziuni. Toate aceste aspecte trebuie să alerteze și să ducă pacientul din timp la medicul dermatolog”, spune dr. Mihaela Leventer, medic dermatolog.
Depistarea precoce a unei leziuni cu potențial de evoluție spre cancer are șanse mari de vindecare și supraviețuire. În oncologie există în prezent opțiuni de tratament, iar din punct de vedere al cercetărilor din acest domeniu, lucrurile arată bine și sunt încurajatoare.
Măsuri medicale
Tiberius-Marius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății (în cadrul Conferinței Naționale a Asociației Melanom România, „Inovația în Melanom 2022 – Viața este un drept pentru toți”. – 1 iulie 2022): „Planul European de Cancer propune patru direcții majore de acțiune pentru reducerea poverii cancerului. În primul rând, este vorba despre prevenția susținută și consecventă. În al doilea rând, dacă prevenția este lucrul cel mai bun și cel mai puțin costisitor, avem depistarea precoce a cancerului – care poate părea costisitoare, dar știm că poate duce la un tratament eficient și la vindecare. Este un standard de aur către care trebuie să ne îndreptăm. O altă direcție principală este accesul EGAL la diagnostic și tratament. Acesta presupune îmbunătățirea accesului la servicii de diagnostic și tratament de egală calitate și, de asemenea, în siguranță pentru toți pacienții. Și noi ne dorim cu toții un acces egal la depistare și tratamentul bolii de cancer. A patra direcție: îmbunătățirea vieții pacienților cu cancer și supraviețuitorilor prin acces egal la îngrijiri adecvate post-tratament, la protecție socială și la servicii financiare”.
Toate aceste direcții din Planul European de Cancer au fost incluse și în Planul Național de Cancer (aflat în Parlament pentru vot), lansat recent sub patronajul Administrației Prezidențiale, dar și în Programul Național de Sănătate 2020 – 2030 (aflat în dezbatere publică).
