Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a stabilit ca, începând cu anul 2008, data de 15 septembrie să fie sărbătorită ca Zi Internaţională a Democraţiei. Decizia a fost luată ca rezultat al unei propuneri avansate de un grup de 8 state, printre care şi România.
Deşi democraţiile sunt caracterizate de valori comune, nu există un model unic al democraţiei; democraţia nu aparţine unei anumite ţări sau zone. Ziua Internaţională a Democraţiei are dubla menire de a sărbători democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi protejării acestei valori universale.
Data de 15 septembrie coincide, în mod simbolic, cu adoptarea de către Uniunea Interparlamentară, în septembrie 1997, a Declaraţiei Universale privind Democraţia.
Declaraţia Universală privind Democraţia
Declaraţia afirmă principiile democraţiei, elementele şi modalităţile de exercitare a unei guvernări democratice, precum şi dimensiunea internaţională a democraţiei.
Un principiu fundamental afirmă că democrația este un drept de bază al cetățeniei care trebuie exercitat în condiții de libertate, egalitate, transparență și responsabilitate, cu respectarea cuvenită a pluralității de opinii.
În continuare se afirmă că democrația este atât un ideal care trebuie urmărit, cât și un mod de guvernare care trebuie aplicat conform unor modalități care reflectă diversitatea experiențelor și particularităților culturale, fără a deroga de la principiile, normele și standardele recunoscute la nivel internațional. Este astfel o stare sau o condiție permanent perfecționată și întotdeauna perfectibilă, al cărei progres va depinde de o varietate de factori politici, sociali, economici și culturali.
Ca ideal, democrația urmărește în mod esențial să păstreze și să promoveze demnitatea și drepturile fundamentale ale individului, să realizeze justiția socială, să favorizeze dezvoltarea economică și socială a comunității, să întărească coeziunea societății și să sporească liniștea națională, precum și pentru a crea un climat favorabil păcii internaționale. Ca formă de guvernare, democrația este cea mai bună modalitate de a atinge aceste obiective; este, de asemenea, singurul sistem politic care are capacitatea de autocorecție.
Pacea și dezvoltarea economică, socială și culturală sunt atât condițiile, cât și roadele democrației. Există astfel interdependență între pace, dezvoltare, respectul și respectarea statului de drept și a drepturilor omului.
Starea democrației presupune libertatea de opinie și de exprimare; acest drept implică libertatea de a avea opinii fără interferență și de a căuta, primi și distribui informații și idei prin orice mijloace și indiferent de frontiere.
Democrație și educație
Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO spunea anul trecut:
„Democrația este o promisiune permanentă făcută umanității, un spațiu special pentru libertăți și drepturile omului care urmează să fie dezvoltat și menținut în mod continuu, care necesită participarea zilnică a fiecărui membru al comunității politice.
Democrația cere astfel mult de la noi toți- organizații, state, societatea civilă, indivizi. Ne obligă să oferim un cadru nou în care să poată înflori și solicită un spirit de mediere și cooperare care să fie favorabil dialogului și șă fie hrănit de o cultură a adevărului. Educația dezvoltă și menține acest spirit. Ambiția muncii UNESCO în materie de alfabetizare informațională și media, care își propune să încurajeze gândirea critică în rândul generațiilor mai tinere. Ca răspuns la proliferarea zvonurilor false, este esențial să se stabilească și să se dezvolte în rândul tinerilor, de la cea mai fragedă vârstă, un dialog informat bazat pe informații fiabile.“
Provocările democrației
În ultimii ani au apărut mai mulți factori care au pus și pun încă democrația la încercare, solicitându-ne pe toți să îi respectăm principiile chiar și atunci când condițiile care au stat la baza lor încep să se schimbe. Este vorba de:
1. ascensiunea media și mai ales social media a condus la răspândirea unor unități atât de extinse de informație, în care elementele cognitive sunt atât de strâns împletite cu cele afective, încât este pusă în pericol capacitatea individului de a discerne ceea ce este valid de ceea ce nu este valid, și deci și capacitatea lui de a-și forma o judecată corectă despre chestiunile sociale și politice
2. pandemia care a pus problema limitării unor libertăți și drepturi individuale în numele unor principii medicale admise la nivelul guvernării ca instrumente de păstrare a integrității vieții membrilor societății.
Mass media și democrație
Tema Zilei Internaționale a Democrației este anul acesta mass media.
Iată mesajul secretarului general ONU, Antonio Guterres, în 2022:
„Astăzi sărbătorim pentru a 15 -a oară Ziua Internațională a Democrației.
Cu toate acestea, în întreaga lume, democrația este în retragere. Spațiul civic se micșorează.
Neîncrederea și dezinformarea sunt în creștere. Iar polarizarea subminează instituțiile democratice.
Acum este momentul să reafirmăm că democrația, dezvoltarea și drepturile omului sunt interdependente și se consolidează reciproc. Acum este momentul să ne apărăm pentru principiile democratice de egalitate, incluziune și solidaritate.
Să îi susținem pe cei care se străduiesc să asigure statul de drept și să promoveze participarea deplină la luarea deciziilor.
Anul acesta, ne concentrăm pe o piatră de temelie a societăților democratice – mass-media liberă, independentă și pluralistă. Încercările de a reduce la tăcere jurnaliştii devin din ce în ce mai nesăbuite pe zi ce trece – de la agresiune verbală la supraveghere online şi hărţuire legală – în special împotriva femeilor jurnaliste. Lucrătorii mass-media se confruntă cu cenzură, detenție, violență fizică și chiar crime – adesea cu impunitate. Astfel de căi întunecate duc inevitabil la instabilitate și nedreptate – și poate mai rău. Fără o presă liberă, democrația nu poate supraviețui. Fără libertate de exprimare, nu există libertate.
De Ziua Democrației și în fiecare zi, să ne unim forțele pentru a asigura libertatea și a proteja drepturile tuturor oamenilor, de pretutindeni.“