Sfaturi punctuale de la Gabriela Ralea, idei la îndemână despre cum putem limita risipa alimentară, rezolvând în același timp și alte probleme care se ivesc în gospodărie.
în 2019 s-au risipit cca 931 de milioane de tone de alimente, dintre care 61% în gospodării (indiferent de nivelul de venit al acestora), 26% în restaurante și 13% în magazine.
Accesul la cantități suficiente de mâncare sigură din punctul de vedere al sănătății este cheia pentru susținerea vieții și sănătății fiecărui om de pe această planetă. Siguranța alimentară presupune siguranța fiecărei etape de producție alimentară: de la cultivare la procesare, depozitare, distribuție, preparare și consum. Ziua Internațională a Siguranței Alimentare (pe care ONU a stabilit-o pe 7 iunie), are drept scop conștientizarea și inspirarea unor acțiuni cu scopul de a preveni, de a detecta și gestiona riscurile care se pot asocia consumului de hrană, contribuind activ la sănătatea fiecăruia și la dezvoltarea sustenabilă a tuturor. Ultima perioadă, marcată de impactul pandemiei și al războiului, cere ca acum în atenția noastră să se afle cu atât mai mult asigurarea resurselor alimentare prin evitarea risipei.
La dezbaterea „Noi ce mâncăm azi?“ desfășurată online pe platforma Tribuna Consumatorilor gazdă a fost îndrăgitul jurnalist Dorin Chioțea, alături de Florentina Baloș-Cioropină, ambasador Sută la Sută Românesc, iar primul invitat a fost chiar domnul Horia Constantinescu, Președintele ANPC.
La capitolul „risipă alimentară“ au fost aduse în discuție niște cifre neliniștitoare: conform datelor ONU, cca o treime din alimentele care se produc în toată lumea fie se pierd, fie se aruncă. Risipa alimentară generează 8-10% din emisiile de carbon din toată lumea. Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ea ar fi pe locul trei în lume la emisiile de carbon.
De exemplu, în 2019 s-au risipit cca 931 de milioane de tone de alimente, dintre care 61% în gospodării (indiferent de nivelul de venit al acestora), 26% în restaurante și 13% în magazine.
În Europa, un studiu a arătat că:
– 53% din consumatori nu știu ce înseamnă inscripția „a se consuma de preferință înainte de“ de pe etichete
– 60% din consumatori nu știu ce înseamnă „termen de valabilitate“
Strategia europeană Farm to Fork își propune tocmai reducerea risipei alimentare cu un procent semnificativ până în 2023.
De aici rezultă importanța majoră a educației și conștientizării. Dialogul spumos între Dorin Chioțea și Gabriela Ralea, blogger (gabiralea.ro) a pus în evidență mulțimea de soluții practice care ne stau la îndemână pentru a limita risipa alimentară la nivelul gospodăriei.
Gabriela Ralea:
„Conform statisticilor de la noi, românul aruncă în medie 130 kg de mâncare pe an, deci cca 300 g pe zi, adică o porție pe zi. În condițiile în care 2 copii din 10 se duc la culcare nemâncați.
La risipă alimentară se ajunge pentru că fie cumpărăm prea mult, fie nu gestionăm cum trebuie ceea ce cumpărăm și pentru a avem obiceiuri de consum defectuoase.“
Iată în cele ce urmează câteva sfaturi punctuale de la Gabriela Ralea, idei la îndemână despre cum putem limita risipa alimentată, rezolvând în același timp și alte probleme care se ivesc în gospodărie.
1
Ca alimentele să nu ajungă să se strice/să iasă din termenul de valabilitate, atenție la felul în care le depozităm: în frigider trebuie să avem totul la vedere, ca să ne amintim de fiecare aliment. În frigider trebuie să ținem la locul propriu fiecare categorie alimentară.
Se recomandă cutii speciale pentru frigider, transparente, care funcționează ca niște sertare.
Fructele și legumele pe care le punem în frigider nu trebuie spălate, deoarece apa reziduală le strică.
2
Rezervele din cămară trebuie și ele așezate în ordinea termenelor de valabilitate.
3
Înainte de a merge la cumpărături se face un meniu al săptămânii (evaluând inclusiv cantitățile care se vor consuma efectiv), apoi se va face un inventar al cămării și frigiderului și abia apoi se întocmește lista de cumpărături. Pe listă se trece și bugetul.
Evită să mergi la cumpărături flămând: astfel tinzi să cumperi mai mult decât îți trebuie, iar unele din acele alimente sigur vor ajunge la coș.
4
Resturile și alimentele expirate pot fi valorificate în anumite condiții.
O făină veche poate să ajute la combaterea furnicilor: o dâră de făină în dreptul ușii face ca furnicile să nu mai intre în casă.
Resturile de bere pot fi turnate la flori sau cu ele se pot șterge frunzele plantelor de apartament, care vor fi hrănite și vor prinde luciu
Poți să folosești boabe de orez vechi pentru a vopsi ouăle de Paște etc
5
Gătește gustos pentru a consuma tot și a nu arunca!
Ar trebui să ne intre în obicei să donăm mâncarea gătită – nu aștepta să se strice mâncarea, mai bine o donezi cât este bună cuiva care are nevoie de ea.
Sau o poți folosi la compost – este mai ușor de aplicat la curte – influența asupra mediului este vizibilă, mai ales deoarece se reduce mult cantitatea de gunoi.
La fel, apa în care am fiert legumele se răcește și se poate folosi la flori.
Apa cu coji de banane este și ea favorabilă florilor.
Cu coajă de banane se lustruiesc pantofii la fel de bine ca și atunci când folosești cremă de ghete.