Când este vorba despre hainele feminine, un singur lucru este sigur: ele sunt ca și femeile însele, adică foarte foarte versatile.
De când lumea femeile au cusut, croit, făcut și prefăcut haine – iubitoare de frumusețe și diversitate, femei creative au fost de când lumea, peste tot și în toate epocile. Cel mai vechi, dar și cel mai bun exemplu de upcycling avem chiar de la celebrul personaj Scarlett O’Hara, purtată pe aripile vântului și destinului într-un război care i-a ruinat toată averea, dar nu i-a ruinat total casa. Poate țineți minte scena în care Scarlett, disperată, sătulă de mizerie și pregătită să salveze Tara, smulge draperiile de catifea verde de la ferestre și pornește să coasă din ele o rochie fabuloasă, care o va ajuta să-și facă o prezență socială spectaculoasă!
Sigur, nu orice proces de upcycling este atât de dramatic, dar cert este că toate aceste procese vin dintr-o intenție pozitivă.
Și mai este cert este că trendul consumului nemăsurat de haine a luat sfârșit. Aproape nimeni nu-și mai înnoiește complet garderoba în fiecare sezon, aruncând hainele de anul trecut, deși acestea sunt perfect funcționale și deloc ieșite din modă. Mai întâi veștile despre producția de mass market fashion cu mâinile copiiilor exploatați din țările defavorizate, apoi crizele legate de pandemie și sărăcie au impus cu totul alte trenduri. De aproape zece ani sustenabilitatea este în ascensiune inclusiv în domeniul fashionului.
S-ar zice că moda și sustenabilitatea ar trebui să se excludă reciproc – dar asta numai dacă privim moda drept nevoia compulsivă de a avea mereu haine noi. Dimpotrivă, provocarea trendurilor contemporane în fashion este de a reconcilia sustenabilitatea cu dorința firească de nou.
Să vedem ce soluții se pot găsi:
- cel mai simplu: second handul – în cădere liberă în ultimii ani, deși aparent este cea mai simplă modalitate de a recicla haine. Cu puțini bani poți avea mereu haine „noi“ – care au mai fost purtate, desigur, dar de alții. Problemele nu apar de la igienizare (aici s-au găsit soluții eficiente) ci mai ales din comerțul exagerat, care poate deveni un soi de paravan pentru traficul cu deșeuri.
Astfel că traficul cu obiecte de îmbrăcăminte second hand la kilogram face loc ideilor mai nobile denumite vintage, pre-loved sau pre-owned. Practic, nu se mai vinde nimic la kilogram, ci piesele se vând individual: se păstrează astfel ideea de a refolosi hainele, dar ele nu mai sunt ieftine, ci au prețuri comparabile cu cele din magazinele de new fashion.
Aparent, s-ar zice că este un pas înapoi, însă inclusiv pentru mediu este un pas înainte, deoarece crește rata de retenție și durata de folosire a hainelor. Dacă atunci când cumpărăm haine second hand la kilogram nu ne gândim mult la calitate și câteodată nici nu le probăm, se întelege că un procent considerabil dintre ele pot să fie complet nepotrivite și sunt menite să ajungă înapoi la gunoi. În schimb, atunci când alegem cu grijă o ținută vintage vom căuta cele mai bune mijloace de a o păstra și eventual de a o îmbunătăți!
2. sustainable fashion – aici domeniul este imens pentru că fiecare fashion designer are altă idee despre sustenabilitate. Ca să ne facem o idee despre această diversitate, voi enumera numai câteva concepte sustainable fashion create de designerii români:
- conceptul reduce, reuse, stop the abuse by Larisa Dragna (foto-imagine 1) datează de câțiva ani buni și practic a fost păstrat în fiecare colecție anuală Larisa Dragna – piesele sunt extrem de versatile și pot fi purtate, fiecare, în câteva moduri distincte: rochia se transformă în fustă, vesta în bluză etc.
- timeless fashion în două moduri polar opuse: pe de o parte cașmirul și mătasea atemporale folosite de Laura Hîncu în croieli clasice care pot fi purtate oricând și oriunde, a căror calitate înaltă le face deosebit de durabile, de rezistente în timp, și pe de altă parte creațiile colorate și pline de fantezie. ale Ralucăi Soare (foto- imagine 3), piese statement care vor fi mereu în trend și al căror efect nu se epuizează niciodată – practic misiunea purtătoarei, ajutată de designer, este de a găsi mai multe modalități de a le pune în valoare.
- concrete upcycling – unul dintre primele concepte de sustainable fashion de la noi, reprezentat de NAtelier de producție, care pornește de la piese mass market – cum ar fi jachete denim de serie, provenind din stocuri sau second hand, pe care le personalizează extrem prin broderii hiperspectaculoase (foto-imagine 2)
- waste reduction – valorificarea tuturor cupoanelor, resturilor textile, dar și a țesăturilor vechi care pot fi recondiționate cu mijloace minime – este practicată de foarte mulți designeri, de multe ori aflați în căutarea ineditului și nu numai a salvării planetei – mărgele din resturi de hârtie, dantelă, haine create pe sistemul quilt – de altfel unul dintre cele mai vechi moduri de recuperare a deșeurilor.
- folosirea materialelor din fibre reciclate – unele dintre ele foarte rafinate
Așadar, există nenumărate soluții pentru a evita irosirea țesăturilor și abuzul de fashion. Preocuparea pentru sustenabilitate se poate reflecta în aceeași măsură într-un look hiper-rafinat și minimalist, într-un casual chic sau într-un outfit glam colorat.
Sustenabilitatea în fashion cere de la noi un singur lucru: mai multă creativitate și mai multă poftă de joc! Sunteți gata?
