Unii glumesc spunând că această trecere îi afectează pozitiv, deoarece dorm mai mult cu o oră în noaptea respectivă (anul acesta a fost noaptea dinspre 25 spre 26 octombrie). În schimb trecerea la ora de vară, care are loc primăvara îi afectează evident negativ, deoarece dorm mai puțin.
Dincolo de ceea ce putem simți direct, specialiștii ne avertizează că schimbările de lumină, precum și schimbări în ritmul veghe-somn care par minore ne pot afecta pe termen lung și pe arii comportamentale și de sănătate mai largi decât simțim și decât ne putem imagina la prima vedere.
Potrivit specialiștilor în sănătate mintală și în somnologie, efectele adaptării la noua oră pot dura cca o săptămână. Pentru că, indiferent cât de desprinși de natură suntem, indiferent dacă ne petrecem viața mai mult în interior decât în exterior, lumina reglează comportamentul nostru prin mecanisme hormonale. Când ziua se scurtează brusc, scade secreția de serotonină și crește producția de melatonină, hormonul somnului. Rezultatul e o stare de confuzie biologică: ne este somn prea devreme, trezitul pare mai greu, dispoziția se alterează, devenim fie iritabili, fie depresivi, capacitatea de concentrare scade, senzația de oboseală este în ascensiune iar productivitatea activităților noastre poate să scadă. Este un sistem de reglaj fin, cu multe componente, așa că ceea ce am numi adaptare poate să survină în câteva zile, poate chiar o săptămână. Fără îndoială, este un stres pentru organism și psihic, iar unele persoane pot fi foarte afectate.
Ora zisă ˝de iarnă˝ este de fapt ora Europei. Ora ˝de vară˝ a fost introdusă în plină epocă industrială, pentru a putea profita mai bine de lumina zilei în timpul de lucru, și deci pentru a reduce cheltuielile de producție.
Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar ea a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie).
Diferențierea între orarul de vară și cel de iarnă a apărut în România pentru prima oară în 1932 (între 22 mai şi 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Practica a revenit în perioada regimului comunist, în 1979, invocând desigur motive de economie de iluminat.
De atunci însă și industria și consumul și-au schimbat mult coordonatele. Becurile care se folosesc acum sunt toate economice. Așadar a apărut ideea reunificării orelor.
În 2018, peste 4,6 milioane de europeni au răspuns la o consultare publică, iar o majoritate covârșitoare de 84% au spus că vor ca schimbarea orei să fie eliminată. În general, oamenii consideră că eforturile de adaptare la schimbarea de orar depășesc beneficiile unei asemenea măsuri.
În 2019, Parlamentul European a votat pentru desființarea ei, dar procesul s-a blocat la Consiliul Europei. State precum Grecia, Cipru sau Portugalia spun că diferențele de fus orar sunt prea mari pentru o soluție unică europeană.
Așa se face că de câțiva ani buni tot auzim că ˝acesta eeste ultimul an în care se trece la ora de vară˝.
Până la soluțiile macro, am face deci bine să ne gândim la soluții micro, deci de stil de viață.
Dacă peste tot auziți sfatul de a avea un program fix de somn, nu vă simțiți vinovați și insuficienți dacă nu reușiți, deoarece un astfel de sfat pune carul înaintea boilor și face din soluția problemei premisa ei. Orice om care are în prezent dificultăți de adaptare va spune: dacă aș putea avea un program fix de somn, dacă aș putea adormi atunci când îmi propun și dacă m-aș putea trezi când îmi propun, și să fiu în formă, ei bine atunci nu aș mai avea probleme și aș fi deja adaptat la orarul de iarnă!
Nimic mai adevărat! Fixarea arbitrară a unui program – fie că îl fixezi tu, fie că îl fixează alții, nu are cum să fie răspunsul la o problemă care ține de echilibrul hormonal subtil al corpului tău.
Așadar nu are prea mult sens să cauți soluții în exteriorul tău – pe care de cele mai multe ori nu-l poți controla, ceea ce-ți produce frustrare, deci stres, deci cortizol, deci din nou tulburări de somn.,
Concentrează-te pe ceea ce poți face cu adevărat pentru a-ți induce relaxarea care este premisă pentru un somn odihnitor – fie că el durează 6 sau 8 ore, fie că începe mai devreme sau mai târziu cu o oră.
Mișcare și igienă psihică
Conectează-te la ritmul actual al zilei – ieși în natură în fiecare zi cca jumătate de oră sau măcar ai grijă ca locul sau locurile în care îți desfășori activitatea să fie iluminate natural. Astfel corpul învață noul orar. Dacă îți petreci viața la lumină artificială și printre ecrane, corpul nu mai are niciun semnal natural despre noapte și zi și este ușor de tulburat de o mulțime de factori.
Nu există un reglator mai bun al ritmului circadian decât mișcarea în aer liber, adică exact acea activitate pentru care organismul nostru a fost croit. O plimbare sau o alergare în natură sau cel puțin în aer liber te va oxigena și detensiona – reducerea cortizolului va permite organismului să-și seteze orele de somn pentru a-i fi cât mai favorabile.
Alimentație
Alege legume și fructe proaspete și nutritive, evită fast foodul și condimentele puternice, dar și cofeina în exces: chiar dacă ele îți dau pe moment o stare de vioiciune, de fapt obosesc organismul.
În ce măsură consideri că mai este utilă acum trecerea la ora de vară, în Europa anului 2025?
