Din punctul de vedere mistic, al Învierii Fiului lui Dumnezeu, sigura esență a sărbătorii pascale, după Scripturi, nu există decât un aliment care este absolut necesar în această sărbătoare: este Pasca Sfântă, pâinea sfințită și vinul roșu, sângele Domnului.
Acestea se duc și se sfințesc, se împart și se împărtășesc în Biserică.
Tradiția a mai adăugat și alte alimente și gesturi rituale, legate de momentul Învierii din Noul Testament, cum ar fi mielul – prezent probabil pe masă la Cina cea de Taină.
Conform tradiției Paștelui iudaic, al sărbătorii Pessah care avea loc în Ierusalim atunci când a intrat Iisus, întâmpinat cu flori, se sacrifica un miel care se consuma în totalitate până la sfârșitul sărbătorii, asezonat cu „ierburi amare“ digestive, foarte adecvate pentru această carne grea de miel. Alături de el, conform tradiției iudaice, nu stătea pâinea dospită, ci matza, azima, care atunci de mult, în Egipt, nu a avut timp să dospească pentru că evreii au fost nevoiți să fugă ca să iasă din robia lor (această Ieșire se comemorează și acum la Paștele Evreiesc). Istoricii au presupus deci că pe masa Cinei celei de Taină s-au aflat mielul, vinul, iar pâinea pe care Iisus o frânge cu discipolii săi este de fapt azima nedospită.
Ca urmare, tradiția religioasă mai pune pe masa creștinului și mielul și un soi de pâine specială din care a derivat pâinea modernă.
Ouăle colorate s-au adăugat pe parcurs, din contactul creștinismului cu diverse culturi prin care a trecut. Legenda coșului cu ouă adus de Maria Magdalena și înroșit de sângele Domnului sub cruce este apocrifă și târzie. Cu timpul, culorile s-au diversificat, ca și procedeele de decorare, marcate simbolic de contactul creștinismului cu niște culturi străvechi, cum este și cea care a dăinuit pe teritorioul actual al României.
Alte tradiții au adăugat necesitatea „înnoiirii“ vestimentare, primenirea hainelor și curățenia temeinică în casă înainte de sărbători.
Tradiții din ce în ce mai noi și mai consumiste s-au bazat pe conexiunea tradițional românească între sărbătoare și belșug și au început să încarce atât casa, cât mai ales masa, până la pericolul indigestiei. Trăgând linie, rezultă o cantitate destul de mare de muncă și bani care precedă Paștele sărbătorit „așa cum se cuvine“
Epocile de restriște se pare că nu au făcut decât să întărâte pofta de shopping, dar acum trendy este să ne căutăm calea înapoi spre rațiune, prin intermediul conceptului de sustenabilitate.
În primul rând, sustenabilitatea înseamnă grija pentru natură. Pentru ca Paștele să fie o ocazie de a celebra relansarea naturii, și nu încă o povară pentru ea, putem începe prin a avea mai multă grijă, atât pentru mediu cât și pentru semenii noștri.
Deci, iată 7 pași decisivi pentru un Paște sustenabil:
- Fă din curățenia de primăvară un prilej de a scoate din casă ceea ce nu este necesar și nu îți mai place. Tot ce este în stare bună pregătește pentru fi dăruit celor care au nevoie – este o perioadă în care se caută donații, umărește cu atenție.
- Cumpără numai cu listă; alimentele cumpără-le numai după ce ai stabilit ce urmează să faci de sărbători. Dacă ai de pregătim mese festive, nu te apuca de cumpărături până ce nu stabilești meniul.
- Fă-ți un calendar cu ce ai de pregătit până la Paște. Apoi șterge din calendar ceea e sigur nu mai ai când să faci. Amintește-ți că sunt doar câteva zile.
- Dacă orice ai pus în calendar ți se pare prea mult pentru forțele tale de acum, analizează eventualitatea de a merge în vizită sau chiar de a face o călătorie – urmărește rezervările last minute, poți avea parte de reduceri uimitoare
- Dacă totuși ai cumpărat prea multe alimente în raport cu ceea ce poți procesa, dăruiește-le din timp, nu aștepta să se apropie de sfârșitul termenului de valabilitate
- Meniul de Paște tradițional necesită destul de multă muncă – nu găti dacă ești foarte obosită, sunt șanse mari să arunci totul, și apoi să fii nevoită să cumperi totul la loc, prin servicii de catering, Dacă ești obosită, poți recurge direct la catering, iar ingredientele dăruiește-le.
- Dacă vrei o activitate memorabilă, pregătește din vreme (cel puțin 2 săptămâni) vopsele naturale pentru ouă (din rădăcină de sfeclă, frunze de ceapă etc) și organizează un mic atelier de decorare cu copiii. Nicio lecție de ecologie nu este mai bună decât cea învățată prin experiență proprie, Iar pentru tine – și pentru ei – acesta va fi poate cel mai frumos moment petrecut împreună înainte de sărbători.
Paște fericit!
