- La nivel național, nu există în prezent un instrument care să măsoare împreună autodisciplina, autoreglarea emoțională și gândirea critică. Cel la care lucrează Narada împreună cu cercetătorii de la ICCV din cadrul Academiei Române, aflat acum în faza de pilotare, este construit pentru contextul socio-economic și cultural din România.
- Narada lansează, tot în luna octombrie, și o campanie de comunicare, destinată în special părinților copiilor de gimnaziu, prin care îi ajută să descopere abilitățile copilului dincolo de performanțele la materiile școlare.
În luna octombrie, Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române testează, în faza de studiu pilot, primul instrument din România care își propune să măsoare împreună autodisciplina, autoreglarea și gândirea critică, pe un eșantion inițial de peste 350 de elevi de gimnaziu. Totodată, Narada lansează în această toamnă și o campania de comunicare prin intermediul căreia explică, pe înțelesul tuturor, nevoia de măsurare a acestor abilități esențiale de adaptare pentru copii și îi ajută pe părinți să vadă performanțele celor mici și dincolo de notele din catalog.
La începutul verii, Narada a semnat un parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române pentru a crea primul instrument de măsurare sociologică și psihometrică a acestor trei abilități esențiale pentru viitor. Noutatea și premiera, totodată, pentru România este că, în acest moment, nu există niciun astfel de instrument în România care să măsoare aceste trei competențe esențiale și, pentru că studiile internaționale susțin că dezvoltarea lor este crucială pentru progresul academic al copiilor, Narada și-a dorit să creeze propriul instrument care, totodată, să fie adaptat contextului socio-cultural al României. Pe parcursul ultimelor trei luni, sociologii de la ICCV și Narada, împreuna cu Dr.Psih Sorana Mocanu -coordonator dezvoltării arhitecturii instrumentului din perspectiva psihometrică & statistician și Dr Gabriel Lupu dar și cu alți profesioniști au lucrat la crearea acestui instrument, testând și analizând cu minuțiozitate toate întrebările, astfel încât să se asigure că pot fi aplicate tuturor categoriile de elevi de gimnaziu. 24 de specialiști din mediul preuniversitar și universitar din domeniul psihologiei, formării cadrelor didactice, științelor educației, sociologiei, dar și practicieni profesori, directori de școli, au participat la panel-uri de consultare & feedback.
De ce este nevoie să măsurăm ceea ce nu apare în catalog
Datele recente despre elevii din România arată cât de important este să privim dincolo de rezultatele școlare și să înțelegem ce competențe îi ajută pe copii să facă față cerințelor școlii și provocărilor de zi cu zi.
Astfel, aproape 4 din 10 elevi români nu au nicio competență de bază, conform cercetării PISA 2025. 38,5% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență simultan la matematică, citire și științe, în creștere față de ~33% în 2022.
Doar 6 din 10 elevi cred că efortul contează. Doar 61% dintre elevii români au „mentalitate de creștere” în sensul în care cred că abilitățile se dezvoltă prin muncă și perseverență.
Talentul nu compensează lipsa de reziliență. Doar 7% dintre elevii români dezavantajați socioeconomic sunt „rezilienți academic” (față de 12%, media OCDE). Motivația individuală, singură, nu este suficientă fără instrumente de autoreglare emoțională, iar dezavantajul se adâncește pe măsură ce trece timpul, nu se reduce.
Gândirea critică face diferența. Potrivit PISA 2025, în țările OCDE, elevii care folosesc zilnic inteligența artificială ca să-și redacteze temele scrise au, în medie, cu 28 de puncte mai puțin la științe decât cei care nu o folosesc așa: echivalentul a aproximativ un an și jumătate de școală. În schimb, elevii care folosesc AI ca să învețe, și cei cărora școala le cere să analizeze critic ce produce AI-ul, obțin rezultate mai bune. Diferența nu o face accesul la tehnologie, ci felul în care copilul gândește informația.
Aceste informații statistice arată de ce dezvoltarea acestor competențe nu poate rămâne doar o preocupare teoretică, ci are nevoie de intervenții concrete care să poată fi aplicate și evaluate în școală. Demersul inițiat de Narada a pornit de la necesitatea organizației de a măsura impactul programelor sale educaționale create pe subiectul competențelor esențiale pentru viitor. Aceste intervenții au la bază științele comportamentale, folosite cu succes de organizații mari la nivel mondial precum Unicef sau Organizația Mondială a Sănătății – și au fost implementate în 28 școli pentru copiii de gimnaziu. Obiectivul acestor programe educaționale este chiar dezvoltarea celor trei componente esențiale de adaptare în lumea prezentă. „De aproape 10 ani am tot văzut la clasă ce nu apare în catalog: copii cu note bune care se blochează la primul eșec sau copii cu note mici care au o forță interioară pe care școala n-o vede și n-o notează niciodată. PISA ne-a arătat încă o dată cât de scumpă e ignorarea acestei jumătăți nevăzute. Doar 6 din 10 copii mai cred că efortul lor schimbă ceva. Nu am creat acest instrument ca să dăm o notă nouă copiilor, ci ca să dăm părinților și profesorilor o hartă pe care România n-a avut-o niciodată: cum stă, cu adevărat, un copil la capitolul reziliență, autoreglare și gândire critică. Pentru că un copil nu e doar suma notelor lui. Și e timpul să măsurăm și restul”, precizează Andra Munteanu, președinte și fondator Narada.
Printre cei care au susținut de la bun început crearea acestui instrument de măsurare se numără partenerul strategic al Narada, Inditex România, iar campania este susținută de ING Bank România.
”Ne-am alăturat eforturilor NARADA pentru că ne unește scopul de a contribui la schimbare de substanță în educație, o schimbare ce determină în final sănătate financiară, inclusiv pentru societate în ansamblu. Dincolo de intervențiile comune în școli si nevoia incontestabilă de a avea claritate și instrumente de măsurare pe care să te poți baza, ne-am dorit să fim alături în această inițiativă pentru că la ING ne propunem să le oferim oamenilor posibilitatea să facă lucrurile care contează pentru ei, iar pentru sprijinirea tinerilor asta înseamnă acțiuni ce le permit să devină, desigur, elevi mai buni, dar și adulți siguri pe ei, încrezători și capabili să își atingă scopurille. ” Alexandra Ranetti, manager sustenabilitate ING Bank Romania
Cum pot părinții să testeze competențele esențiale ale copiilor lor?
Odată cu testarea instrumentului de măsurare, aflat în faza de pilotare, Narada lansează campania de comunicare „Jumătatea nevăzută”, cu rol de conștientizare a nevoii copiilor de a-și dezvolta aceste abilități esențiale pentru viitor. Campania pornește de la o idee simplă: școala măsoară o parte din cunoștințele copilului prin note. Însă felul în care gândește, cum se ridică după un eșec, cum își gestionează emoțiile, cum se descurcă atunci când îi e greu, aceste aspecte nu primesc note și nu sunt evaluate și susținute, fiind cu adevărat esențiale pentru modul în care copilul devine un adult pregătit pentru viață și pentru provocările de zi cu zi.
Campania se va lansa cu un test special conceput pentru a fi completat de părinți, în special de cei ai elevilor de gimnaziu, care poate fi găsit pe https://www.narada.ro/nevazut. Testul gratuit este scurt, simplu de completat și oferă la final o „hartă” a copilului construită pe trei abilități de viitor: autodisciplină (capacitate de a te organiza, a lucra la timp si a duce lucrurile la bun sfârșit), autoreglare emoțională (concentrarea atenției, gestionarea emoțiilor, etc.) și gândire critică (abilitatea de a trece prin filtrul gândirii proprii informațiile pe care copilul le aude/ le vede în jur). Acest chestionar nu e un instrument de diagnostic și nu-i pune copilului o etichetă, ci oferă părinților o direcție, o primă fereastră către partea care de obicei rămâne nevăzută, plus câteva lucruri concrete de urmărit în lunile care urmează după completarea chestionarului. Rezultatele au rol orientativ și nu înlocuiesc evaluarea unui specialist.
Narada a apărut ca răspuns la urgențele sistemului de educație din România: școli fără toalete interioare, elevi fără transport școlar, clase cu pereți nesiguri, lipsă de tehnologie, laboratoare, biblioteci sau terenuri de sport. Cu sprijinul finanțatorilor, Narada a ajuns până acum în peste 500 de școli, a investit peste 6 milioane de euro și a avut impact asupra a peste 260.000 de copii. Astăzi, Narada dezvoltă programe educaționale axate pe autoreglare, autodisciplină și gândire critică și contribuie la modernizarea modului în care România înțelege succesul educațional, nu prin notele pe care le obține un elev, ci prin capacitatea lui de a deveni un om pregătit pentru un viitor pe care nu îl putem vedea integral.
