Al treilea deceniu al secolului XXI a început și provocările de mediu pe care le avem în față, stabilite în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU, sunt multe. Acest plan global de acțiune adoptat în 2015 propune măsuri specifice pentru a realiza o lume mai echitabilă, mai prosperă și mai respectuoasă cu mediul în termen de zece ani. În acest sens, însăși ONU avertizează că întârziem, iar întrebarea este acum dacă mai avem timp să salvăm planeta.
Mai jos, rezumăm câteva dintre principalele probleme globale de mediu pe care ONU spune că trebuie să le rezolvăm în acest deceniu:
1 GESTIONAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Încălzirea globală din cauza emisiilor de CO2 – care, conform ONU, au crescut cu aproape 50% din 1990 – accelerează schimbările climatice și amenință supraviețuirea a milioane de oameni, plante și animale, provocând evenimente meteorologice precum secete, incendii și inundații, care devin din ce în ce mai frecvente şi mai extreme. Aceasta înseamnă că trebuie să luăm măsuri pentru a-i atenua efectele și pentru a ne adapta consecințelor care, chiar dacă menținem încălzirea globală sub 2 °C, așa cum prevede Acordurile de la Paris, vor dura secole.
2 EFECTELE POLUĂRII ASUPRA SĂNĂTĂȚII
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 90% din umanitate respiră aer poluat, așa că solicită o reducere a poluării aerului pentru a reduce ratele bolilor respiratorii, prevenind astfel șapte milioane de decese pe an. Apa contaminată provoacă, de asemenea, probleme majore de sănătate și cinci milioane de decese pe an, potrivit Oxfam Intermón. ONU susține, printre alte măsuri, eliminarea deversării, reducerea la minimum a utilizării de substanțe chimice și tratarea mai multor ape uzate.
3 PROTECȚIA OCEANELOR
Oceanele au devenit gropile uriașe de deșeuri pentru plastic. În plus, există și alte probleme grave de mediu legate de oceane, cum ar fi deteriorarea ecosistemelor din cauza încălzirii globale, deversarea de poluanți, ape uzate și scurgeri de combustibil. ONU solicită o gestionare îmbunătățită a ariilor protejate, oferindu-le resurse suficiente și reducerea pescuitului excesiv, poluării și acidificării oceanului cauzate de creșterea temperaturii pământului.
4 TRANZIȚIA ENERGETICĂ ȘI ENERGIILE GENERABILE
În timp ce energia reprezintă 60% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ONU calculează că 13% din populația lumii nu are acces la electricitate și că 3 miliarde de oameni depind de combustibili fosili pentru gătit. Această situație necesită o tranziție energetică către un model mai curat, mai accesibil și mai eficient bazat pe utilizarea surselor regenerabile de energie pentru a construi comunități mai durabile, mai incluzive și mai rezistente la problemele de mediu precum schimbările climatice.
5 UN MODEL ALIMENTAR DURABIL
Producția intensivă de alimente dăunează mediului prin epuizarea solului și deteriorarea ecosistemelor marine. În plus, supraexploatarea resurselor naturale a pus în pericol siguranța alimentelor și disponibilitatea apei potabile. ONU consideră că este esențial să se schimbe modelul de producție alimentară și obiceiurile noastre alimentare, inclusiv o dietă bazată mai mult pe plante, cu ingrediente locale pentru a economisi energie și a reduce emisiile de CO2.
6 PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII
Am pierdut deja 8% din speciile de animale cunoscute și 22% sunt în pericol de dispariție din cauza în principal distrugerii habitatelor lor naturale, braconajului și introducerii de specii invazive. ONU a cerut acțiuni concludente pentru a pune capăt acestor amenințări și a conserva moștenirea noastră naturală, inclusiv pădurile noastre din ce în ce mai amenințate.
7 DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ ȘI MOBILITATE
Creșterea orașelor, care va trebui să găzduiască aproximativ 5 miliarde de oameni până în 2030, va fi o altă dintre marile provocări de mediu ale deceniului. Metropolele viitorului vor trebui să fie compacte, sigure, incluzive, ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, cu mai multe spații verzi, clădiri mai prietenoase cu mediul și metode de transport mai durabile, care să pună nevoile pietonilor mai presus de cele ale traficului.
8 STRES HIDRIC ȘI RARITATEA APEI
Lipsa acestei resurse, vitală pentru supraviețuirea oamenilor, animalelor și plantelor, afectează mai mult de 40% din populația lumii, iar conform Forumului Economic Mondial, agricultura reprezintă mai mult de 70% din apa folosită în cele mai aride țări ale planetei. Utilizarea responsabilă a resurselor hidrologice va îmbunătăți producția de alimente și energie, va proteja biodiversitatea ecosistemelor noastre acvatice și ne va ajuta să încetinim schimbările climatice.
9 FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME
Încălzirea globală provoacă secete, uragane și valuri de căldură din ce în ce mai frecvente, intense și devastatoare. Menținerea temperaturilor stabile, așa cum a fost susținut în negocierile la cel mai înalt nivel, precum și îmbunătățirea capacității noastre de a răspunde la urgențele climatice, sunt cheile pentru a minimiza numărul acestor catastrofe, pentru a ne adapta la ele și pentru a ne apăra de ele.
10 GESTIONAREA DEŞEURILOR ȘI A SUPRAPOPULAȚIEI
ONU se așteaptă ca populația lumii să depășească 8,5 miliarde până în 2030, forțându-ne să reducem considerabil cantitatea de deșeuri pe care o generăm prin prevenire, reducere, reutilizare și reciclare ca parte a economiei circulare, cu scopul de a minimiza impactul asupra sănătății și asupra mediul.
