Într-o lume în care trăim, aici unde totul pare să fie la doar un clic distanță, consumerismul a devenit un sport modern de cumpărare (de multe ori) impulsivă și pentru care efortul fizic este minim – că doar … este online.
Dar ce este, de fapt, consumerismul?
În acest articol, vom explora definiția sa, istoria sa, impactul asupra societății și mediului, precum și câteva idei practice pentru a reduce consumul. De asemenea, vom analiza rolul tehnologiei în consumerism, psihologia din spatele cumpărărilor noastre și tendințele viitoare ale acestui fenomen.
Definiția consumerismului este destul de simplă: este dorința de a cumpăra bunuri și servicii într-o cantitate mare.
Acesta a început să se dezvolte în anii 1920, odată cu creșterea economică și dezvoltarea industriei de producție în masă a diverselor obiecte (de la uz casnic până la mașini). În această perioadă, oamenii au început să aibă mai multe opțiuni de cumpărare, iar publicitatea a început să devină o forță puternică în încurajarea consumului. În societatea modernă, consumerismul este deja peste tot. De la reclamele online și offline, la magazinele pline de bunuri și promoții, suntem provocați de micile tentații lumești, de a le cumpăra. Exemplele de consumerism accentuat le putem identifica mai ușor în perioadele din preajma marilor sărbători naționale –și nu numai. Fie că e Crăciun, Paște, Black Friday, Dragobete, ș.a., companiile oferă reduceri substanțiale pentru a încuraja cumpărătorii să cheltuiască (și) mai mult. În timpul acestor promoții, oamenii își cumpără adesea lucruri pe care nici măcar nu și le-au dorit sau de care nu au nevoie, ci doar pentru că sunt la un preț redus.
Consumerismul poate avea un impact negativ atât asupra societății, cât și asupra mediului.
De exemplu, cumpărarea de bunuri ieftine și de calitate slabă poate duce la aruncarea lor în timp scurt, ceea ce înseamnă că acestea ajung la groapa de gunoi, producând deșeuri -în unele cazuri foarte toxice pentru natură. Să mai spun de faptul că acest fenomen poate duce la o cultură a datoriei și a dependenței de credit, în care oamenii cheltuiesc mai mult decât își permit și rămân cu datorii mari? Pornind de aici, am putea defini consumerismul ca: Arta de a cumpăra lucruri de care nu ai nevoie cu banii pe care nu-i ai?
Una dintre modalitățile de a reduce consumul este de a cumpăra mai puțin, de a achiziționa lucruri de o mai bună calitate și cu o viață mai durabilă și chiar de a folosi o listă pentru a nu mai fi distrași de… *magia* cumpărăturilor. Credeți că ar fi de folos să lăsăm în parcare foamea, frustrările, poftele, snobismul, neîmplinirile, tristețile, și eventualul trecut plin de lipsuri , până terminăm cumpărăturile?
Altfel, ne-ar putea ajuta să ne întrebăm dacă avem cu adevărat nevoie de un anumit produs înainte de a-l achiziționa? De asemenea, credeți că am putea sprijini afacerile locale cumpărând de la micii întreprizători din zona în care locuim? Ar reduce acest tip de comportament al consumatorului, impactul asupra mediului? Ar ajuta economia locală?
Vă las pe voi să răspundeți la acest lung pomelnic de întrebări și vă îndemn să-mi transmiteți și soluțiile voastre personale la contact@tribunaconsumatorilor.ro
Rolul tehnologiei în consumerism este și el important. Pașii aceia pe care îi făceam odinioară până la magazinul din colț ori la hypermarket sunt reduși la zero, pentru că magazinul online îți dă posibilitatea -ca din orice loc te-ai afla (fie că e scaunul tău de la birou, canapeaua de acasă sau cearceaful de pe plajă)- cu o banală conexiune la internet și un cont bancar- printr-un și mai simplu click să-ți faci cumpărăturile mai ușoare și mai rapide decât oricând. Bașca, faptul că livrarea te gâdilă și ea hipnotic, fiind din ce în ce mai redusă ca timp și acționând aproape ca o baghetă magică desprinsă din poveștile nemuritoare. Dar aceasta poate duce și la cumpărături impulsive/nejustificate și la găurile de rigoare în bugetul personal/familial. De asemenea, recomandările personalizate și publicitatea online (targetată și ea) pot influența deciziile de cumpărare, făcându-ne cumva să ne simțim obligați să cumpărăm. Anunţurile publicitare, reclamele manipulează atât de mult percepţia şi emoţiile noastre, încât ne poate face să credem că, într-adevăr, şi noi avem nevoie de produsul prezentat. Psihologia din spatele consumerismului este fascinantă. Cercetările arată că shoppingul ne pot face să ne simțim bine din punct de vedere emoțional, dar acest sentiment este de scurtă durată. De asemenea, publicitatea și marketingul folosesc adesea strategii – pe lângă urmărirea tendințelor- , de creare a unui sentiment de urgență pentru a ne face să cumpărăm mai des și mai mult. În final, este important să fim atenți la tot ceea ce cumpărăm și să fim responsabili cu deciziile noastre în acest sens.
În loc să căutăm fericirea prin obiecte materiale, am putea ,oare, să ne îndreptăm atenția spre a găsi fericirea în experiențele de viață și în relații interumane semnificative? Încercând să reducem consumul, putem contribui la protejarea mediului și la îmbunătățirea calității vieții noastre și a celor din jurul nostru.
În concluzie, fie că-l numim acum consumism, consumerism sau consumatorism (n-am idee cum va fi trecut in DEX…), acesta este un fenomen complex care are un impact puternic asupra societății și a mediului înconjurător.
Prin înțelegerea psihologiei din spatele cumpărăturilor noastre și prin adoptarea unui stil de viață mai responsabil, putem contribui la reducerea impactului negativ al consumerismului și la crearea unei lumi mai echilibrate și mai durabile.
În episodul 3 completez acest maraton de articole cu necesitatea apariției pe plaiurile noastre mioritice, a unui cadru legal de protecție a consumatorilor(cu care am rămas dator), iar ca bonus câteva cuvinte despre ce înseamnă obsolescența și cu ce se servește ea.
P.S.: Ar fi de folos să ne aducem aminte că venim cu mâinile goale și plecăm de aici doar cu experiența vieții?
Până tura viitoare,
Cu mulțumiri, pace și bucurie,
He_mes
