Sunt peste doi ani de când știrile ne încearcă nervul emoțional, în care ne-am simțit de nenumărate ori tentați să intrăm în plasa lor. Le urmăream obsesiv, în dorința continuă, niciodată mărturisită, de a afla în sfârșit și ceva care să îți aducă liniștea, siguranța, vreo confirmare de vreun fel. De cele mai multe ori rămâneam cu angoasa sau aveam tăria de a pune capăt fluxului de angoasă alegând pur și simplu să ne concentrăm asupra altor aspecte ale vieții, de exemplu familia sau vreun hobyy care ne aduceau bucurie și stabilitate.
După același mecanism, unii au ajuns să fie pasionați de conspirații, care dau iluzia unei lumi raționale. coerente, care pun ordine în haosul emoțional și te așază pe unda unui sentiment clar – din nefericire este vorba cel mai des despre un sentiment de ură la adresa unui grup sau popor sau persoane.
Primele luni de pandemie au fost și primele încercări serioase la care au fost expuse sentimentele noastre dintr-o sursă care nu mai fusese exploatată la maximum cam de vreo 30 de ani: știrile. Atunci, în primele luni de pandemie, ni se spunea că fake news sunt exact cele care speculează emoții. Unul dintre indicii tipici pentru fake news era reprezentat chiar de intenția detectabilă de a crea emoții, de a te manipula sentimental. Atunci ni se mai spunea să ne păstrăm capul limpede și să luăm măsurile de protecție recomandate. Stay cool și stay safe erau sinonime.
În mare lucrurile au stat tot așa până ce grijile noastre s-au legat de o amenințare deopotrivă mai concretă și mai creatoare de neputință: războiul care a schimbat încă o dată datele problemei. Măsurile de protecție împotriva războiului nu sunt la îndemâna noastră, ca urmare unii caută să descopere substitute pentru aceste măsuri. Neputința este creatoare de trauma, iluzia acțiunii și controlului re-creează integritatea psihică (dar din nefericire pe baze ireale). Din nefericire, oricât de mare ar fi depozitul meu de ulei din cămară, el nu va opri nici războiul și nici consecințele sale economice.
Mai mult, indicatorul sentimental cu greu se mai poate folosi în cazul știrilor de război. De încărcătura afectivă puternică a unora dintre imaginile care ne asaltează ecranele cu greu se poate cineva eschiva, iar acest răspuns emoțional este adesea dorit și formează chiar substanța războiului. Cine să ne mai ceară acum să rămânem perfect calmi? Să ne detașăm? Și cum am mai putea face asta?
De data asta problema care se pune nu mai este detașarea sau implicarea afectivă sau efectivă, ci moderarea acestui răspuns cu inteligență și spirit practic. Ce pot eu face concret? Aceasta ar trebui să fie întrebarea acestor zile. Pune-ți aceaată întrebare de fiecare dată când emoțiile declașate de știri te iau cu asalt și gândește-te foarte concret, pe termen scurt, mediu și lung. Apoi amintește-ți de o memă care a fost atribuită pe rând tuturor marilor înțelepciuni ale acestei lumi: Învață-mă, Doamne, să schimb ce pot schimba și să pot accepta ceea ce nu pot schimba – și mai ales să fac diferența între acestea!
E Săptămâna Luminată, am avut parte de binecuvântarea unui Paște în liniște, cum nu a mai fost de ceva timp. Deci să ne lăsăm gândul și sufletul luminate de această înțelepciune!
