Seara, gândește-te la 3 momente frumoase de pe parcursul zilei și retrăiește-le în imaginație, cu emoție pozitivă. Ziua respectivă îți va rămâne în memorie mai degrabă prin prisma experiențelor pozitive, chiar dacă peste zi s-au întâmplat și lucruri mai puțin plăcute. Fă exercițiul în seara asta și identifică 3 lucruri deosebite. E o practică de gratitude care ajută la fericirea personală.
#1. Ce faci când pleci de acasă. La restaurant. În mini-vacanță.
Acasă e zona noastră de confort, predictibilă. Dar când ajungem la birou, sunt zile de naștere cu prăjituri. Seara, ieșim cu prietenii la pizza și bere. În concediu, avem un alt ritm.
Poate fi peste mână să menții un stil de viață sănătos, când simți nevoia să te justifici în fața celorlalți și pare că ai un comportament prețios, cu atitudinea ta de wellbeing. Și, până la urmă, poate chiar ai vrea să alegi ce alege grupul, pentru că e tentant, pentru că e gustos, chiar dacă planul tău era altul, când ai plecat de acasă.
Care e soluția? Nu contează ce faci la o ieșire la restaurant, ci contează ce faci în rest. Poți să evaluezi care sunt situațiile unde ai control și să maximizezi aceste momente. De exemplu, poți să arunci o privire peste meniul online și să iei decizia înainte, nu când ajungi acolo.
Pentru situațiile atipice, greu de controlat, analizezi și decizi zona de compromis. De exemblu: la party, bei alcool, alternând cu un pahar de apă. Într-o ieșire de câteva zile, planifici de principiu mesele, astfel încât să te simți și bine, pentru că până la urmă și asta e important, dar să te și hrănești. Te gândești cum te hidratezi corespunzător on the go. Decizi care este planul tău de mișcare – poate e sală la hotel, poate faci niște plimbări mai lungi.
Mereu îndrum la un act de conștientizare, auto-analiză. Pare restrictiv, dar, de fapt, aduce o libertate interioară fantastică, eliberându-ne de frământări ulterioare.
Am fost plecată de curând la Atena, pentru două zile. A fost greu să îmi mențin obiceiurile bune de acasă, dar nu imposibil. Am ales ce a fost mai bine pentru mine, echilibrat, deși contextul nu m-a ajutat. Am venit cu moralul ridicat. Am scris câteva lecții despre motivația de a alege sănătos când mediul nu e favorizant, pe wellbeingcircle.ro.
#2. Nu susțin ideea de a avea cheat day
Când ne propunem să mâncăm mai sănătos, nu sunt fan cheat days. Pentru că… viața: ocaziile neașteptate, zilele de naștere, întâlnirile cu prietenii, pregătirea unui desert cu copiii etc etc Să presupuem că ai planificat cheat day la final de săptămână. Dacă apare ceva miercuri, o ocazie de socializare, te vei simți restricționat(ă). S-ar putea să nici nu vrei să ieși. Sau să ieși și să nu te poți abține. Apoi, începând de joi, vineri ești cu gândul numai la cum o să mănânci tot ce vrei când vine cheat day. Va fi din ce în ce mai greu până atunci. Restricțiile nu ne fac să vrem mai puțin, ci mai mult. Atât de mult, încât ajunge să ne obsedeze. Overall, cheat day nu ne face viața mai ușoară pe termen lung, ci mai dificilă. Ne restricționează din a trăi și a ne simți bine, împărțindu-ne atitudinea față de mâncare în alb și negru, exact ce nu ne ajută să ne stabilim niște obiceiuri alimentare sănătoase.
Ce este de făcut? Să căutăm echilibru zi de zi. Să ne găsim un stil alimentar în care să ne și putem răsfăța uneori, dar să ne și alegem mese echilibrate. Să nu mâncăm cu vină, cu frică, cu rușine, cu dezolare, cu lăcomie, cu depresie, cu reținere. Să nu mâncăm cu senzația că mâncăm pe ascuns. Nu există alimente rele sau alimente bune. Există alimente din care putem mânca frecvent, chiar e recomandat să ne concentrăm asupra lor, și alimente din care să mâncăm cu măsură. Cu cât ne ducem din alb-negru înspre nuanțe, cu atât nu vom mai mânca toată tava de prăjitură cu disperare. Nu se va întâmpla peste noapte, ci încet – încet. Putem să abordăm relația cu alimentele care ne dau de furcă pe rând, printr-o strategie targetată de normalizare, cu fiecare.
#3. Viața este un cumul de procese
Sau, mai exact, viața orientată spre dezvoltare personală este un cumul de procese. Filosoful Paul Franco sumariza din abordarea lui Nietzsche: ”the self we become is ultimately made, not found”. Pentru acest ”made”, insist să ne găsim obiectivele personale și să începem să lucrăm în direcția lor. De multe ori, vrem și avem așteptarea să ne schimbăm instant. Dar nu se întâmplă așa.
Dezamăgirea că ”made” nu apare în ritmul așteptat ne fură entuziasmul și ne face să renunțăm. Și apoi ne închidem visele în suflet și suferim că nu suntem unde vrem să fim.
Cum abordezi transformarea?
Înțelegi că orice e un proces. Nu e linear. Ia timp. Mult timp. Când zic timp, am în minte chiar și ani. Vrei să ai un corp fit. Vrei să îți păstrezi calmiul. Vrei să îți controlezi reacțiile mai bine. Vrei să ai obiceiul de a economisi bani. Vrei să faci sport constant. Vrei să devii digital nomad. Durează.
E ok să țintești mai sus decât îți imaginezi, poți ajunge mai departe decât crezi, așadar nu te teme să îți stabilești obiective mari, care te sperie ușor și îi fac pe cei din jur să ridice din sprâcene, dar care te fac să te dai jos din pat luni dimineața cu chef.
Abordează procesul cu răbdare și depune efort constant. Repet, depunde efort constant. Chiar dacă uneori înaintezi rapid și alteori simți că stagnezi, când faci zoom out, vezi, de fapt, că azi ești mai bine ca ieri.
Fă-ți un obicei din a te întoarce din când în când pentru a-ți recapitula obiectivele și action planul, pentru a cuantifica efortul depus și rezultatele și pentru a face fine tunning. Sunt două ingrediente de bază pentru reușită: acționezi constant și ai încredere. Când nu mai ai entuziasm, când ți-a pierit motivația, când lucrurile nu se mai leagă, dacă încă mai ai pasiune, dacă obiectivul tău încă te mai face să visezi, ai încredere în proces și nu te opri.