Încep cu un disclaimer din cauza acestui titlu curat senzaționalist: nu, nu dispar crenvurștii vegetali în viitorul apropiat, dar s-ar putea să dispară denumirea, adică s-ar putea să nu mai putem să denumim ˝crenvurști˝ un aliment care nu conține deloc carne sau proteine animale.
Propunerea Parlamentului european a neliniștit lingviști și psihologi, dar și pe unii consumatori.
Iată despre ce este vorba: pe 8 octombrie Parlamentul UE a votat (destul de strâns, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă) în favoarea interzicerii termenilor legați de carne precum „burger vegetarian” și „cârnat sau crenvurști vegetal” din denumirea produselor pe bază de plante.
Decizia face parte dintr-un regulament propus pentru sprijinirea fermierilor și este susținută de crescătorii de animale, dar este criticată de unele grupuri de consumatori și de mediu.
Concret, Parlamentul European a adoptat un amendament care redefinește clar ce înseamnă carne și produse din carne. Noile reguli stabilesc că denumiri precum „friptură”, „escalop”, „cârnat”, „burger” sau „hamburger” pot fi folosite doar pentru produse care conțin carne provenită din animale.
Scopul este de a proteja industria tradițională a cărnii și fermierii, deși criticii susțin că ar putea dăuna industriei alimentare pe bază de plante. Interdicția ar putea afecta industria alimentară pe bază de plante prin limitarea modului în care aceste produse sunt comercializate și vândute.
Totuși această decizie este numai primul pas; interdicția necesită o aprobare suplimentară din partea Comisiei Europene și a țărilor membre pentru a deveni lege.
Decizia nu este încă definitivă; trebuie aprobată de Comisia Europeană și de cele 27 de țări membre pentru a deveni lege.
Pentru consumatori și industrie, dacă ar deveni lege o atare decizie ar aduce modificări radicale de etichetare: Alimentele etichetate în prezent „burger vegetarian” sau „cârnat pe bază de plante” ar putea necesita redenumire.
În timp ce unele grupuri consideră că acest lucru va preveni confuzia în rândul consumatorilor, altele, precum Organizația Europeană a Consumatorilor, au constatat că etichetele actuale nu confundă consumatorii.
Decizia vine la scurt timp după publicarea raportului EAT-Lancet, care recomandă o tranziție globală către o dietă mai echilibrată — cu mai multe produse vegetale și mai puțină carne. Potrivit experților, o astfel de schimbare ar putea preveni până la 15 milioane de decese premature anual și ar reduce la jumătate emisiile din sectorul alimentar.
Așadar, ce consumator de produse vegetale are nevoie de denumiri care le mimează pe cele animale?
Un prim răspuns, cel mai evident, arată către persoanele care țin post. Obișnuite cu produsele animale, aceste persoane pur și simplu le înlocuiesc cu echivalentele lor vegetale. Tehnic și culinar, pentru aceste persoane viața se simplifică astfel foarte mult: în loc să se întrebe ce să mănânce din sfera vegetalelor, ele vor mânca pur și simplu ca înainte, dar în loc să folosească carne vor folosi echivalentul vegetal. Aceleași fripturi, chiftele, burgeri, crenvurști, doar că nu conțin proteine animale, ci altceva – în varianta fericită proteine vegetale, dar în varianta mai puțin fericită un amestec de proteine vegetale, carbohidrați, sare și aditivi chimici potențiatori de gust, care să ajute produsul respectiv să semene la gust cu carnea.
Din punct de vedere psihologic, denumirile care mimează produsele familiare pe bază de carne ajută pe oricine care își impune o dietă vegetariană dintr-un motiv sau altul – religios, medical sau pentru a adera la o modă.
În schimb nici modelarea și nici denumirea produsului vegetarian după un prototip animal nu reprezintă niciun plus pentru persoanele care adoptă vegetarianismul din convingere (dar de fapt acesta este un procent foarte redus dintre consumatorii vegetarieni). Dimpotrivă, pentru unele dintre aceste persoane un produs vegetal care se numește ˝cârnat˝ poate deveni chiar mai puțin atrăgător.
Ce beneficii ar aduce consumatorilor redenumirea?
Evident, mai multă claritate în raport cu structura produsului. Dar de fapt cine are nevoie de claritate?
Vegetarienii ˝de nevoie˝vor avea nevoie de ceva mai mult ghidaj în raport cu modul în care se folosesc și se consumă aceste produse. Mai mult, ei pierd acel sprijin subtil psihologic în procesul de tranziție de la dieta pe bază de proteine animale la cea pe bază de proteine vegetale. Vegetarienii din convingere pur și simplu nu au nevoie de așa ceva.
Consumatorii de carne însă ar fi avantajați de redenumire – unii dintre ei se plâng că ajung ˝din pură greșeală˝ să cumpere ˝hamburgeri vegetali˝ care nu se ridică la înălțimea exigențelor lor de gust și nutriționale. Așadar, consumatorii de carne au nevoie de această claritate în gradul ce mai înalt.
În ceea ce privește industria, ce ar însemna obligația de redenumire și re-etichetare?
Desigur efort de imaginație, campanii intense de marketing și investiții logistice. Deci cheltuieli și într-o primă fază probabil o reducere a vânzărilor.
Pe termen lung și foarte lung însă producătorii de alimente pe bază de proteine vegetale ar fi avantajați exact de saltul imens de awareness pe care l-ar aduce aceste campanii de redenumire și redefinire a produselor lor.
Dacă ceea ce urmărim este deci o schimbare de paradigmă către alimentația pe baze vegetale, în spiritul actualelor directive de dezvoltare durabilă, decizia de redenumire pare justificată. Ceea ce stărnește încă aprigi controverse este momentul ei. Cine este pregătit pentru această schimbare care va implica o conștientizare a ceea ce mâncăm?
Este o reflecție utilă, care va aduce tuturor ceva mai mult mindfulness in eating, mai multă conștientizare în actul de a mânca, de a prepara, de a alege ceea ce consumăm.
Vă propun pentru început un exercițiu de imaginație: ce nume ați da preparatului care azi se numește burger vegetal? Ai vrea ca noul produs să păstreze consistența și structura pe care o are azi sau, dacă tot nu mai avem de ce să păstrăm modelul animal, ți-ar plăcea să arate altfel și să se servească altfel?
Scris de Roxana Melnicu
