Călătorii care au votat pe prestigiosul site tasteatlas.com au pus bucătăria românească pe un surprinzător loc fruntaș (4) printre cele mai gustoase bucătării tradiționale din toată lumea. Este un top al gusturilor turiștilor și nu al specialiștilor, nutriționiștilor, gastronomilor. Au fost luate în seamă numai evaluările celor care au vizitat țările respective și au gustat din mâncarea locală.
Așadat să vedem rezultatele topului tasteatlas.com pe anul 2021!
În topul bucătăriilor tradiționale conduc cele mediteraneene.
Pe loc fruntaș se află bucătăria italiană, având drept preparate-star Focaccia barese, Gnocccio frito și Linguine all’astice iar produsele ei star sunt straciatella, prosciutto toscano și desigur pastele
Pe locul doi în topul internațional este bucătăria grecească, având drept vedete preparatele Hortopita, Antikristo și Paidaheia. Produsele-vedetă ale bucătăriei grecești sunt Fava Santorinis și Portokalia Kritis.
Pe locul trei în top se află bucătăria spaniolă, cu preparatele-star rabo de toro și gambas a la placa. Produsele menționate în top sunt Arroz de Delta și Jamon Iberico de Bellota.
Cum spuneam, pe locul 4 se află bucătăria românească, iar participanții la studiu au menționat tochitura moldovenească, zacusca, salata boeuf, iar ca produse cașul, cașcavalul afumat și magiunul de prune Topoloveni.
S-au mai clasat în top:
Pe locul 5 bucătăria mexicană
Pe locul 6 bucătăria croată
Pe locul 7 (abia!) bucătăria franceză
Pe locul 8 bucătăria japoneză.
Topul asteatlas.com mai include și subtopuri pe categorii de produse, iar cele românești ocupă din nou surprinzătoare locuri fruntașe, arătând că turiștilor România le face totuși suprize dintre cele mai plăcute.
În topul vinurilor locale din lume conduce Feteasca Neagră românească, urmată de Nero d’Avola din Italia, Mavrud din Bulgaria și Gewurztraminerul alsacian.
În topul supelor lumii, ciorba de fasole cu afumătură românească este pe un superonorant loc doi, devansată numai de o specialitate filipineză și urmată de o varietate de supă ramen japoneză.
România ocupă locul 3 la categoria street food, unde covrigii noștri stau în top între două tipuri de mâncare mexicană.
Locul 3 este ocupat tot de țara noastră și la categoria deserturi, unde papanașii noștri sunt depășiți numai de pastel de belem din Portugalia și de baclavaua turcească și sunt urmați de înghețata cu fistic din italia.
Poate că nu ați fi crezut, dar România a intrat în topul turiștilor amatori de… salată! Salata noastră de roșii ocupă un foarte onorant loc 3 mondial, depășită fiind de două specialități mediteranene (salata dakos din Grecia și Fattoushul libanez) și urmată imediat de salata vecinilor bulgari, shopka.
În topul absolut al bunătăților savurate pe glob, două sunt preparatele care stălucesc: pe locul 90 mititeii de la Terasa Obor și pe locul 37 sarmalele (care sunt trecute în calitate de preparat turcesc, dar cele mai bune sarmale din lume se pare că se mănâncă la.. Caru cu bere din București)
A propos de restaurante, doar două localuri românești au putut să intre totuși în top 100 restaurante din lume: pe locul 8 Caru cu bere și pe locul 55 Hanul lui Manuc, ambele din București., oraș care se afla la rândul lui pe un loc 7 onorabil în rândul orașelor gurmande ale lumii. În acest top conduce Mexico City, celo mai gustos oraș din lume, urmat de Bangkok, Napoli, Hong Kong, Buenos Aires și Paris. Roma se clasează la acest capitol imediat sub București înainte de New Delhi.
Topul realizat de tasteatlas.com se referă strict la experiențele gustative directe și nu are nicio implicație nutrițională.
În plus, când este vorba despre vizual și popopularitatea pe instagram, bucătărie românească nu se clasează nici măcar în top 30, conform statisticii realizate de Chef’s Pencil pe baza hashtagurilor instagram înregistrate în februarie 2021. În acest top strălucesc:
1 bucătăria japoneză
2 bucătăria italiană
3 bucătăria indiană
4 bucătăria coreană
5 bucătăria thai
Dacă bucătăriile asiatice pun accentul explicit pe aspectul vizual, bucătăria italiană este „vedeta inimilor“, suscitând cel mai puternic răspuns emoțional.
