Alimentație

Planificarea: scurt ghid practic pentru adolescenți

La cum zboară lucrurile pe lângă noi – timpul zboară, informația ne trece prin sistem cu viteza luminii, gândurile ni se risipesc și zboară pe te miri unde – planificarea a devenit una dintre abilitățile esențiale pe care fiecare dintre noi ar trebui să le avem.

Cu atât mai mult, planificarea este critică pentru adolescenți, ea constituind o piatră de fundament a performanțelor și succesului lor din viitor. Privind și din punctul de vedere al creierului care se dezvoltă, abilitățile de planificare fac parte din aptitudinile care se maturizează exact în anii adolescenței și își finalizează dezvoltarea în jurul vârstei de 25 de ani.

Competențele de planificare ajută adolescentul să își manevreze în mod eficient resursele de energie și timp, să traseze parcursul activităților pe termen scurt, mediu și lung, pregătindu-l astfel pentru provocările concrete de mai târziu, din timpul vieții.

În acest prim articol voi oferi un ghid practic de planificare pentru adolescenți, cu accent pe trei arii esențiale: setarea și urmărirea de obiective, gestionarea timpului și planificarea studiului.

  1. Setarea și urmărirea de obiective

Setarea de obiective clare și realiste este primul pas către o planificare eficientă. Dacă obiectivele noastre sunt vagi, nu vom ști ce avem de făcut, nu ne vom da seama cum putem ajunge la rezultat, nu vom avea claritatea asupra pașilor concreți pe care trebuie să îi urmăm.

Să comparăm următoarele două obiective: ”vreau să fac mai multă mișcare” și ”vreau să ies la alergat de două ori pe săptămână împreună cu prietenii mei, iar în weekend vreau să ies cu bicicleta cu fratele meu mai mare”. Dintre cele două, care este mai clar și care vi se pare că are șanse mai mari de reușită?

De asemenea, dacă obiectivele sunt nerealistesau nu sunt aliniate cu propriile noastre dorințe, ele vor fi respinse de creierul nostru.

Recomand întotdeauna adolescenților să pornească de la obiective pe termen lung, cum ar fi o carieră într-un anumit domeniu, explorarea și dezvoltarea unei pasiuni, educarea într-un anumit domeniu de interes, dezvoltarea unor abilități sau a unor relații de durată. Odată ce aceste obiective sunt setate, putem începe să le împărțim în rezultate mai mici pe care le putem urmări și atinge mai ușor, pe termen mediu și scurt. Astfel vom face procesul de planificare și urmărire de obiective să fie ușor de urmărit și implementat.

Mereu trebuie să fim atenți la resursele pe care le avem la dispoziție (timp, energie, resurse materiale, sprijin din partea celorlalți, etc.) când ne gândim la un obiectiv.

Putem folosi acronimul SMART, care ne va ajuta să vedem dacă obiectivul nostru este bine definit.

S – specific – ”vreau să mănânc trei mese pe zi, cu cel puțin o porție de legume proaspete la una dintre mese” versus ”nu vreau să mai mănânc dezorganizat

M – măsurabil – ”voi mânca cel puțin un fruct proaspăt pe zi, adică cel puțin7 fructe pe săptămână” versus ”vreau să mănânc mai multe fructe”

A – accesibil – ”îmi voi lua o sticlă de apă la școală, alături de gustare”, este ceva ce se poate realiza ușor

R – relevant – ”este important pentru mine să beau mai multe fructe și/sau să beau mai multă apă deoarece….”. Obiectivele naostre trebuie să fie relevante pentru cine sunte noi acum și unde dorim să ajungem.

T – factorul de timp – ”voi bea apă în fiecare pauză, adică o data la 50 de minute”.

Folosirea acestui acronim face obiectivele mai ușor de setat și de urmărit.

  • Gestionarea timpului

Liceul, temele, meditațiile, timpul petrecut în trafic, prietenii și activitățile extracurriculare, timpul cu familia și timpul pentru sine, ca să nu mai spunem de timpul petrecut online, toate acestea fac din zilele și săptămânile adolescenților noștri un carusel nebun de senzații, gânduri și activități pe care creierul tânăr abia le poate stăvili. Pentru a crea echilibru, adolescenții trebuie să învețe să își gestioneze timpul, relația cu acesta și să experimenteze cu diverse instrumente.

Iată câteva recomandări pentru antrenarea abilității de gestionare a timpului:

  • Prioritizarea activităților – facem o listă cu toate lucrurile pe care le avem de făcut (pentru școală, pentru meditații, pentru casă, pentru sau împreună cu familia și prietenii, etc.). Încercuim cu roșu lucrurile cu adevărat importante și presante, cu portocaliu le încercuim pe cele care sunt importante, dar nu chiar atît de urgente, iar cu galben le marcăm pe cele care mai pot aștepta un pic. Punem pe o altă foaie de hârtie doar cele pe care le-am notat cu roșu și decidem care dintre ele sunt cele mai importante trei, în ordine (1, 2 și 3). Continuăm și cu restul până ajungem la capătul listei. Avem acum o listă din care putem observa clar care este prioritatea noastră acum – aceasta va fi mereu os ingură activitate, prima din list noastră. Facem același lucru și cu listele notate cu portocaliu și galben. Tocmai am așezat în ordinea priorității activitățile noastre. Felicitări!
  • Crearea unui program – folosim un planner, o aplicație de planificare sau un calendar și notăm ce dorim să facem (putem folosi listele de mai sus create) și când. Putem nota task-uri zilnice, săptămânale sau lunare, cee ace ne va ajuta să avem o viziune de ansamblu asupra săptămânii, lunii sau chiar asupra trimestrului nostru.
  • Programează pauzele – unul dintre cele mai mari secrete ale planificării este programarea pauzelor. Dacă nu o facem noi, creierul nostru își va lua el pauze ca să evite epuizarea, așa că este cel mai bine să îi oferim momente dese și consistente de relaxare și odihnă. Somn, timp petrecut într-un mod plăcut, timp în natură, timp cu cei dragi, timp cu animalele noastre de companie, timp investit în pasiunile și interesele noastre, toate acestea pot fi pauze minunate, mai lungi sau mai scurte, dar în mod clar esențiale pentru sănătatea noatră fizică, psihică și emoțională.
  • Învață să pui limite – fie că vorbim despre limite puse altora sau limite impuse tehnologiei și consumului de informație media, a spune ”nu” este la fel de important ca a spune ”da” și ambele te vor conduce la același rezultat: îți vei petrece timpul într-un mod sau altul, iar asta te va conduce la anumite rezultate. Putem învăța să punem limite și să ne gestionăm astfel mult mai bine timpul.
  • Crearea unui plan de studiu

Un plan de studiu individual creat după nevoile adolescentului este esențial pentru succesul în timpul școlii. Prin succes nu înțelegem doar performanțe școlare, ci și bucuria care adolescentul se apleacă înspre învățare, abilitățile pe care le dezvoltă și capacitatea lui de a aplica în viața de zi cu zi informațiile assimilate.

Recomand întotdeauna crearea unui plan de studiu personalizat, adaptat nevoilor fiecărui copil în parte, și nu urmarea unor ”rețete”.

Iată câteva repere după care ne putem ghida în realizarea unui asemenea plan:

  • Care este stilul tău de învățare? Trebuie să identificăm metodele preferate de învățare ale adolescentului nostru, cele mai comune fiind modalitatea vizuală, auditivă și kinestezică și combinații între acestea. De la această informație putem începe să creionăm o schiță practică de înțelegere și reținere a informațiilor.
  • Împarte materia în bucățele ”digerabile” pentru tine – împarte în calupuri informația pe care o ai de parcurs (capitole, număr pagini, subiecte etc.) și alocă un timp în programul tău fiecărui calup. Gândește la nivel de săptămână și include timp de recapitulare, dacă este cazul. Nu uita, cu cât începi să planifici mai din timp, cu atât mai puțin vei avea de învățat în fiecare zi.
  • Setează-ți mini-obiective zilnice – alege mini-obiective de studiu clare și ușor de atins, cum ar fi învățarea a 3 pagini, recapitularea unui anumit capitol sau rezolvarea a 5 probleme. Cu fiecare mini-obiectiv atins te vei simți mai motivat să mergi înainte și îți vei putea urmări prograsul mai bine.
  • Programează-ți pauzele –  dar parcă am mai vorbit despre asta?! Da, am mai vorbit și revin asupra subiectului, fiindcă este atît de important și fiindcă știu că lumea nu își ia, de fapt, pauze, decât atunci când este prea târziu. O metodă bună de a integra pauze scurte într-un plan de studiu este crearea unui ritm de 25 minute învățare – 5 minute pauză (faimoasa metodă Pomdoro). Așa te asiguri că ai intervale de concentrare și relaxare pe tot parcursul orelor tale de studiu.
  • Recapitulări planificate – asigură-te că ai reținut informația și ajută creierul să sedimenteze detaliile. Oferă-ți timp special pentru recapitulare, chiar dacă ți se pare că stăpânești subiectul. este o practică valoroasă, care te va ajuta mereu cînd vei încerca să înveți ceva nou.

Cu acestea încheiem primul nostru articol din seria de planificare din cadrul proiectului national ”Gustă cu atenție”, articol scris de Mădălina Preda, Chronic Disorganization Specialist®, Time Management & Productivity Specialist și CVOP™️ – Certified Virtual Organizing Professional. Mădălina Preda este primul specialist român certificat internațional, membru activ în cele mai importante organizații internaționale de profil, speaker, trainer și creator de cursuri pentru adulți, copii și adolescenți.

Back to top button