Beneficiile inteligenţei artificiale şi pericolul Deep Fake pentru consumator
Drepturile consumatorilor
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorului este marcată, anual, pe 15 martie, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța cunoașterii drepturilor consumatorilor din lumea întreagă, fiind și un bun prilej pentru mobilizare în vederea protejării acestora.
Cu două zile inainte de Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorului, Asociația Sută la Sută Românesc și Tribuna Consumatorilor, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor au organizat cea de-a treia ediție a conferinței anuale dedicate protejării drepturilor consumatorilor.
A fost o dezbatere despre consumul cu sens, cel care trece dincolo de avantajul financiar al cumpărătorului și privește spre echilibrul ecologic și social, spre prezentul dar și spre viitorul nostru. Vom discuta despre sustenabilitate, așadar, referindu-ne apoi și la adaptarea la lumea digitală, despre cum înțelegem inteligența artificială, cum o folosim și cum conviețuim cu ea și aplicațiile ei. Și desigur despre modul în care ne putem orienta în contextul publicității înșelătoare, generată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Invitați au fost secretarul de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, dl. Bogdan Dumea, președintele ANPC, dl. Horia Constantinescu, doamna Lidia Nica, de la Romalimenta, federația națională a producătorilor de alimente- ROMALIMENTA, doamna Monica Ciolănel, Director Marketplace, ALTEX ROMANIA SRL și domnul Oleg Roibu General Counsel eMAG Group. S-a vorbit despre tendințele pieței, noutățile legislative și despre acțiunile întreprinse pentru protecția consumatorilor din România.
În ultimii ani, discursul despre sustenabilitate este pe buzele tuturor: sustenabilitatea este un trend la care în continuare facem eforturi să ne aliniem după 20 ani de consumerism post-comunism.
Însă atunci când mergem în profunzime, ne dăm seama că nu este ceva cu adevărat nou. Esența sustenabilității o cunoaștem destul de bine: este ceea ce bunicii și străbunicii noștri numeau chibzuință. Străvechea chibzuință românească nu este altceva decât gândire și comportament în vederea sustenabilității în gospodărie, în comunitate și în raportul comunității cu natura sa – deci o gândire de ansamblu, sistemică sau ecologică. Din enumerarea obiectivelor Națiunilor Unite pentru sustenabilitate rezultă că procesul sustenabil înseamnă cu mult mai mult decât reciclare și protejarea naturii verzi, inseamna chiar mai mult decât evitarea aici și acum a poluării și adoptarea aici și acum a unui mod de viață care să ne reducă amprenta de carbon. Sustenabilitate înseamnă să gândim pe termen lung în folosul naturii și oamenilor deopotrivă, să înțelegem că doar împreună putem continua să ne dezvoltăm pe această planetă, să respectăm existența oamenilor și să vizăm echilibrul în relațiile dintre oameni și mediile lor naturale și sociale.
Odată cu noile priorități, cu directivele ONU și cu schimbarea trendurilor de consum mondiale, românul a fost pus în fața unor opțiuni poate nu foarte comode pentru cei care au adoptat cu entuziasm consumerismul fără limite:
Revenirea la obiceiurile de reciclare și chibzuință în gospodărie (care din unele gospodării nu au dispărut niciodată – punga cu pungi, conservele de casă făcute în borcane în care au fost conserve cumpărate etc)
- consumul legitimat cu etichetă verde
- consumul de eco-materiale și eco-ambalaje
- repararea anumitor produse in loc de inlocuire prin cumpărare
Diferența între alegerile bazate pe trendul sustenabilității și alegerile chibzuite în spiritul sustenabilității este că primele sunt exclusive (de exemplu „nu cumpărăm decât dacă produsul are buline verzi“) iar celelalte sunt incluzive – în ordinea chibzuinței toate afacerile și întreprinderile au șansa de a deveni relevante în contextul potrivit.
Sustenabilitatea formulată ca atare este trendy și poate fi folosită drept catch de marketing. Cum diferențiem o simplă etichetă de ceea ce e cu adevărat sustenabil? Prin naturala noastră chibzuință, desigur, dar pentru a putea să o folosim avem nevoie de informații și de sprijinul organelor abilitate.
Găsiți mai multe informații în materialul video.
Conferința a tratat subiecte de actualitate și au orientat atenția consumatorilor către subiecte relevante precum sustenabilitatea, evitarea risipei alimentare, importanța digitalizării în era e-commerce, dar și beneficiile și pericolele pe care le aduce folosirea inteligenței artificiale. Invitați au fost secretarul de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, dl. Bogdan Dumea, președintele ANPC, dl. Horia Constantinescu, doamna Lidia Nica– director executiv Romalimenta și invitați din sectorul privat.
Organizată de: Asociația Sută la Sută Românesc.
Eveniment susținut de Romalimenta, cu sprijinul Mondelez International, eMAG, Catena, Altex.