Noile trenduri în sănătate și wellness aduse la suprafață de existența pandemică au pus în evidență un adevărat cult contemporan al olandezilor pentru vânt, ca sursă de sănătate fizică și psihică.
Se știe deja: românilor le place căldura și confortul și părinții români asociază în general expunerea la vântul rece cu pericolul pentru sănătatea respiratorie și cu riscul de răceli. În timp ce din ce în ce mai mulți se întreabă dacă nu cumva „curentul“ ca factor de risc pentru sănătate este un soi de mit românesc, în timp ce pandemia a readus în centrul conversației publice beneficiile aerului, ale aerisitului și pericolul reprezentat de spațiile închise supraîncălzite, în altă zonă a Europei ia avânt un nou cult pentru… vânt!
Tradiția vântului
Țările de Jos sunt probabil teritoriile cele mai „vântoase“ ale Europei. Aici relieful este incredibil de plat, așa că nu există nimic care să împiedice rafalele. Olandezii au valorificat vântul ca sursă de energie de secole; morile de vânt au fost mult timp atât de intrinsece societății de acolo încât sunt practic un simbol național. Mai nou, în 2019, General Electric a construit cea mai puternică turbină eoliană offshore din lume, aproape la fel de înaltă ca Turnul Eiffel, în portul Rotterdam.
O expresie grăitoare
Uitwaaien (OUT-vwy-ehn) este un cuvânt olandez care se traduce literal prin „suflă afară”, dar este poate mai bine înțeles ca „a merge în vânt”. Folosit de obicei ca substantiv, descrie actul de a întreprinde un fel de activitate fizică în aer liber în condiții de vânt. Vântul, după cum spune înțelepciunea locală, te împrospătează și te recalibrează.
Este o vorbă veche: „Trebuie să iau uitwaaien.“ – ceea ce se traduce aproximativ: „Trebuie să mă limpezesc din cap și să scap puțin de distragerile atenției”
Influența benefică a naturii asupra sănătății fizice și psihice a fost demonstrată de tradițiile din toată lumea, dar și noua știință a ecopsihologiei.
Ecopsihologie
Nalini Nadkarni, profesor emerit la Școala de Științe Biologice a Universității din Utah, indică fenomenul de shinrin-yoku ca un exemplu al modului în care proprietățile vindecătoare ale naturii sunt susținute de date empirice. Expresia japoneză, inventată în 1982 de Ministerul Japonez al Agriculturii, Pădurilor și Pescuitului, se traduce prin „scăldat în pădure” sau „plonjat și respirat atmosfera pădurii”, iar studiile arată că oamenii care petrec timpul în medii forestiere prezintă tensiune arterială și puls mai scăzute, precum și o rată și o concentrație de cortizol mai reduse decât oamenii din mediul urban.
„Cu cât înțelegem mai mult interacțiunea dintre oameni și natură, cu atât ne dăm seama de beneficiile care pot apărea – fizice, mentale și emoționale – cum ar fi reducerea stresului și efectele pozitive asupra ADHD și depresiei”, a spus Nadkarni.
Metoda Wim Hof
Wim Hof, expert olandez în sănătate și atlet extrem, a creat o metodă proprie, un amestec de tehnică de respirație și meditație care antrenează corpul să suporte temperaturi friguroase și apă rece.
Timp de mai mulți ani el a lucrat cu medici și cercetători de la universități din Țările de Jos și Statele Unite pentru a demonstra empiric modul în care stilul său particular de exerciții de respirație poate ajuta la combaterea inflamației, la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, la întărirea sistemului imunitar, la menținerea nivelului ridicat al pH-ului în sânge, face față traumelor și depresiei și controlează durerea, printre altele.
Vântul, spune el, este indisolubil legat de modul în care ne conectăm cu fiziologia noastră și obținem o sănătate optimă.
„Avem un corp fizic, dar este ca un radio: primește și trimite semnale. Iar purtătorul este vântul. Vântul este capabil să ne amelioreze parametrii biochimici în profunzimea corpului nostru”, a spus Hof. „Vântul oferă schimbul de gaze între exteriorul și interiorul sinelui nostru. Cum reglementăm asta? Făcând respirație, lăsând vântul să intre în corpurile noastre. Acesta este un fundament al sănătății.”
