Ce citim pe un ou încondeiat
Se spune că atunci când nu se vor mai face ouă roșii, vine sfâșitul lumii. Așa câ femeile au grijă în fiecare an să mai amâne fatidicul eveniment…
În afară de simpla vopsire, la noi există 3 tehnici de bază pentru decorarea ouălor: 1. încondeiatul (cu pensula şi cu peniţa) 2. împistritul; 3. pictatul cu vopsele de ulei. Ouăle împistrite sau închistrite pot fi scrise sau desenate în două culori (una de fundal și una pentru motivul decorativ) sau policrome, decorate cu ornamente simple sau în relief. Pentru împistrire se folosesc baia integrală de culoare şi tehnica cruţării succesive a fondului. Unealta de bază, chişiţa, este un beţişor având la unul din capete fixată o bucăţică de tablă foarte subţire, având în interior un orificiu foarte fin prin care să poată trece ceara fierbinte.
Desenul se trasează cu ceară caldă pe oul alb, după care se cufundă în culoarea pregătită dinainte. Când oul trebuie să conţină mai multe culori, se cufundă succesiv în culori din ce în ce mai închise, după ce s-au „scris” motivele cu ceară, tot succesiv. Pentru a îndepărta ceara, se pune oul aproape de o sursă de căldură şi se şterge cu o pânză.
Literal, este vorba despre ouă decorate cu condeiul, deci scrise, înpistrite sau închistrite. Acest gen de decor se practică în toată Europa centrală și estică, mai ales în Polonia, Ucraina și în spațiul balcanic. În Ucraina ouăle rezultate se numesc pisanki, scrieri.
Simbolistică
Motivele încondeiate românești sunt însă printre cele mai bogate, mai variate și mai abstractizate. Încondeierea, obicei de origine precreștină, era practicată exclusiv de femei, cu o săptămână înainte de Paște, de obicei în „joia verde” și „vinerea seacă” în credința că acestea nu se strică. Dacă în trecut culorile destinate ouălor încondeiate erau roșu, negru și ocru, în prezent se folosesc mai toate culorile de bază.
Simbolurile geometrice au fost interpretate arhetipic: etnologii spun că linia dreaptă verticală simbolizează viața, linia dreaptă orizontală, moartea; linia dublă dreaptă, eternitatea; linia formată din dreptunghiuri simbolizează gândirea și cunoașterea; linia ușor ondulată, apa, purificarea, pe când spirala simbolizează timpul și eternitatea iar spirala dublă arată legătura dintre viață și moarte despre care este vorba în sărbătoarea Paștelui, Învierea. Pe ouăle încondeiate se pot vedea crucea obișnuită, crucea rusească sau crucea moldovenească (o cruce cu alte cruciulițe la capete), steaua, calea încâlcită, dar și reprezentări „naturaliste”, din regnul animal (albina, broasca, șarpele, mielul) sau vegetal (brad, spic, floare).
Tehnică
Procedeul încondeierii începe cu spălarea și degresarea atentă a fiecărui ou, pentru ca vopseaua să prindă uniform. Apoi ouăle se fierb la foc moale și apoi se introduc în baia de vopsea. Apoi se trasează pe ou desene cu un condei special improvizat și înmuiat în ceară de albine topită. Apoi oul se plonjează în băi succesive de culoare (galbenă, roșie și neagră – dacă se folosesc alte culori, principiul rămâne același: culorile sunt din ce în ce mai închise).
Unealta folosită (condeiul) se numește chișiță și este un bețișor de lemn ce are fixată la unul din capete o pâlnie minusculă confecționată din alamă, prin care este petrecut un fir de păr de porc. La sfârșit, după scriere și îmbăiere, oul se încălzește puțin și, cu ajutorul unei cârpe, ușor încălzită și ea, se îndepărtează straturile de ceară, punându-se în evidență desenul.
Oul Cosmic conţine 3 planuri: Cerul Apropiat (cerul zilei), Cerul Mediu (înstelat) şi Cerul Îndepărtat (întunecat). Oul este reprezentarea universului cu cele văzute și nevăzute: prin suprapunerea crucii Cerului (dreaptă) cu crucea Sfântului Andrei (crucea Nordului, constelația Lebăda) ia naștere un romb, simbol al naturii duale a lui Hristos și a dublei apartenențe a ființei umane (la Cer și la Pământ). Mersul soarelui se poate figura prin linii drepte (străvechiul simbol al zvasticii). Dacă i se
suprapune și sensul de mişcare al Lunii va rezulta simbolul numit floarea vieții.
În desene, triunghiul indică treimea, dar și cele trei momente fundamentale ale omului (naştere, viaţă şi moarte) și cele 3 instanțe ale psihicului: percepția, imaginaţia şi extazul.
Simboluri asemănătoare se regăsesc și pe ouăle încondeiate ucrainiene (pysanky) sugerând originea lor comună în cultura Cucuteni-Tripolyie.
