Iancu Guda este lector universitar și analist financiar. Realizează emisiunea “Bani în mișcare” și consideră că toți oamenii au responsabilitatea de a construi o lume mai bună pentru generațiile viitoare. În plus, susține el, cei care au avut acces la o educație superioară au datoria să împărtășească cu toți ceilalți cunoștințele și abilitățile dobândite. Iancu Guda a acceptat să stea de vorbă cu Tribuna consumatorilor și a răspuns la unele dintre întrebările care îi frământă acum pe cetățenii României.
Dana Verescu: Bună ziua și bine ați venit din nou la Tribuna consumatorilor. Astăzi vom sta de vorbă cu domnul Iancu Guda, lector universitar și analist financiar. Bună ziua și mulțumim că ați acceptat să stați de vorbă cu noi.
Iancu Guda: Bună ziua și mulțumesc de invitație.
Aș vrea să intru direct în subiectele fierbinți care ne preocupă pe toți, din cauza războiului de la granița României. Cum se reflectă criza generată de război pe planul financiar-bancar?
România, neavând relații comerciale bilaterale relevante cu Ucraina și cu Rusia sau Bielorusia, nu este afectată în mod direct, pentru că avem puține companii în România care au acționari din aceste țări. De asemenea, importul și exportul sunt relativ reduse. Practic, pe canal financiar comercial, nu avem un impact direct care să se reflecte asupra populației, a companiilor sau a sistemului financiar bancar, în schimb indirect vom avea aceste efecte și dacă vorbim despre sistemul financiar-bancar, cred că presiunea este mai degrabă pe o ușoară, atenție, o ușoară creștere a riscului de nerambursare a creditelor, în contextul în care inflația, creșterea dobânzilor, scăderea puterii de cumpărare pot pune presiune pe venitul disponibil populației, așa că sectorul financiar-bancar nu-l văd afectat decât prin prisma acestui element, creșterea numărului creditelor neperformante, aflate acum la un minim istoric, sub 4%, nu cred că se va depăși 7-8%.
În situații din astea de criză populația e cuprinsă deseori de panică. Apar tot felul de zvonuri privind lipsa anumitor produse sau servicii. Comportamentele generate de panică se reflectă și la nivelul financiar-bancar? Cum pot fi ele prevenite sau combătute?
Da, am văzut foarte multe situații, de exemplu cozi iraționale la combustibili și le-am spus mereu oamenilor că sunt nejustificate și că prețul barilului se va tempera după mesajul dat de marii producători și nu trebuie să ne panicăm că va crește peste, să zicem, 10 lei pe litru. Oamenii au fost conduși de reacții emoționale, de instinctul de supraviețuire, deși explicațiile logice, economice, au fost foarte clare. Barilul se împarte la 159 de litri, înmulțit cu dolarul la cotația de 4,5 lei, adăugăm 50% rafinare, acciza 1,82 de lei, TVA-ul 19% și dacă barilul ar ajunge la un maxim istoric nemaiîntâlnit, tot nu vom avea un preț la pompă mai mare de 9,2 lei. În ciuda acestui fapt, o poză pe social media, cu un preț de 11 lei, a generat sute de cozi la foarte multe benzinării. În acest context în care lumea cheltuie foarte mulți bani pentru constituirea unor stocuri, vorbim de produse alimentare, aici se vorbește iar, o paranteză, de ulei. Într-adevăr, Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de floarea-soarelui, dar România este un exportator net, adică noi producem mai mult decât consumăm. Pe ultimele cifre de producție de floarea-soarelui, niciodată n-o să avem o criză pe aceste segment. Revenind, după închiderea parantezei, această reacție emoțională, irațională, nejustificată de a face stocuri din cauza temerii că prețurile vor crește poate pune presiune indirect pe venitul disponibil al populației, care nu-și mai cumpără o sticlă de ulei pe săptămână și un plin de rezervor la mașină, ci cumpără sute de litri. Acest lucru poate pune presiune pe economiile românilor, iar acest lucru se poate reflecta în sistemul bancar fie prin retragerea de bani din depozite, fie prin creșterea riscului de rambursare a creditelor bancare. Dar toate aceste temeri sunt nejustificate, inclusiv temerea că leul va pierde din puterea de cumpărare, dovadă că este cea mai stabilă monedă din regiune și va rămâne așa pe parcursul acestui an și probabil și în anii ce urmează pentru că nu suntem o țară care să fie expusă unui risc valutar atât de mare.
În România există o oarecare neîncredere a oamenilor în autorități. Cum ar trebui ele să comunice și cine ar trebui să comunice lucrurile astea, astfel încât informația să ajungă la oameni.
Cred că argumentele simple, limbajul empatic cu exemple concrete și comunicatorii mai credibili care să ajungă la populație prin mijloacele moderne de comunicare, social media în special, dar și televizorul, acestea sunt niște idei care pot să aibă lipici sau priză mai mare la public, pentru că din păcate clasa politică s-a decredibilizat, au fost foarte mult promisiuni care n-au fost onorate și atunci lumea privește cu foarte mult scepticism aceste mesaje. Cred că cifrele obiective, din surse publice, care pot fi verificate de oricine în mod simplu, gratuit, comunicate prin exemple concrete și prin comunicatori credibili ar avea un impact mai mare în educarea și informarea maselor.
Da, informarea oamenilor care într-o astfel de situație își scot bani de la bancă, eventual cauzând astfel o criză care nu există. Dacă ar fi un comportament masiv, generalizat de retragere a lichidităților, evident că ar fi o presiune foarte mare pe sectorul bancar, dar nu sunt motive. Pentru că avem o monedă stabilă, mai mult de 1-2% nu cred că va pierde pe parcursul acestui an și oricum inflația este ridicată, 10%. Principala consecință a invaziei Rusiei în Ucraina este inflația, care pune presiune pe creșterea prețurilor indirect, pentru că noi importaăm foarte mult din Europa, cam trei sferturi, și atunci automat, pe cele trei canale, agricultură, metale și hidrocarburi, mulți parteneri comerciali ai României vor avea creșteri de costuri pe aceste resurse, iar noi importând foarte mult, doar în agricultură jumătate din ce mâncăm se importă, vom suferi indirect prin inflație. În contextul în care inflația e ridicată, să vii și să retragi, să-i ții la saltea, să piardă 10% pe an, cel puțin, din cauza inflației, e un pariu pierdut din start, o mișcare irațională, în loc să investim banii la o valoare mai mare decât inflația, noi îi ținem la saltea, ca să pierdem. Nu este o mișcare bună nici pentru oameni, nici pentru sectorul bancar, nici pentru economie în general.
Sunteți specialist în finanțe și bănci. Ce sfat ați da acum cetățenilor care sunt îngrijorați cu privire la viitorul lor, financiar în mod special.
O spun clar și răspicat. Nu sunt motive de panică, nici pe zona de hidrocarburi, nici combustibil, nici pe zona valutară, moneda este stabilă, avem foarte multă lichiditate, rezerva valutară e la un maxim istoric fără precedent, nici din punct de vedere al continuității stocurilor inclusiv pe componenta de producție agricolă. Stăm foarte bine, în 2021 am avut cel mai bun an agricol din ultimele două decenii, avem foarte multe stocuri, inclusiv cele de rezerva națională, asigurate. Primul mesaj ar fi să nu ne panicăm, pentru că nu sunt motive, al doilea să nu ne înhămăm la cheltuieli foarte mari. O casă sau o mașină pe credit, cu supraîndatorare, poate pune presiune pe bugetul familiei, iar dobânzile, în context inflaționist, sunt în creștere. Măcar 10-20% din veniturile lunare dacă sunt economisite și investite într-un portofoliu diversificat. Cea mai simplă soluție, la îndemâna oricui, este replicarea indicilor bursieri. Nu avem timp acum, dar la o simplă căutare pe google, Iancu Guda, investiții în piața de capital sau implicare indici, se poate vedea concret cum se fac toate acestea. Pe termen lung, dacă-ți asumi această strategie de investiții lunare, pe orizont mediu-lung, adică plus 5 ani, și într-un portofoliu diversificat, adică indicii bursieri, statistica ne confirmă că ai un randament de cel puțin 10% pe an, adică la 7 ani îți dublezi banii. De ce să muncim două joburi, de ce să ne stresăm, ca să economisim dubu? Haide să punem și banii în mișcare să producă pentru noi, să ne dublăm economiile prin investiție. Asta recomand, pe scurt: să nu intre în panică, să nu se arunce la cheltuieli foarte mari și să economisească lunar, disciplinat, pe termen lung, într-un portofoliu diversificat în piața de capital. Avuția lor va duce și la prosperitatea economiei, pentru că investind în piața de capital se dezvoltă companiile, cresc rulajele, se plătesc taxe mai mari, avem bani la buget, fac investiții și bunăstarea este a noastră, a tuturor.
Vă mulțumesc pentru răspunsuri și vă mai așteptăm la Tribuna consumatorilor.
Vă mulțumesc și eu și multă sănătate.
Dana Verescu
