Postul înseamnă mai mult decât un simplu regim alimentar
În fiecare an când vine postul mare ne amintim în treacăt că postul adevărat înseamnă mai mult decât un soi de regim alimentar. Postul este o practică spirituală care cuprinde și faptele, și, da, gândurile noastre. Purificarea stomacului nu este suficientă; avem nevoie de purificarea psihicului și, da, a sufletului.
Dar facem ce facem și tot la idei despre „diversificarea surselor de proteine vegetale“ în post ajungem, la grija să nu devenim subnutriți sau malnutriți sau să nu cumva să ne îngrășăm, doamne-ferește, în procesul nostru de postire.
Da, este important să avem grijă de corpurile noastre, să ne hrănim variat, să nu flămânzim și nici să nu ne supralimentăm, dar mai important decât toate este să ne gândim de ce ținem post. De ce ia un om contemporan această decizie și ce înseamnă asta pentru el. De ce ai luat tu această decizie și ce urmărești cu ea. E experiența ta și te voi lăsa să o faci singur, dar în cunoștință de cauză.
Postul în tradițiile lumii
Postul este o practică străveche, care apare în mai toate religiile și în general în practicile spirituale. Postul este purificarea deopotrivă și în același timp a corpului și sufletului – aceasta deoarece se știe că marile tradiții spirituale nu le separă atât de vehement cum o facem noi oamenii contemporani.
Da, un trup hrănit cu alimente grele va cere sufletului să se îngrijească mai întâi de el, de trup. Dimpotrivă, hrănit mai ușor, trupul lasă loc de manifestare sufletului. Acesta este tot principiul postului, fie că este budfist, taoist, musulman sau creștin.
Postul în tradiția ortodoxă
În tradiția noastră ortodoxă, marile posturi sunt rânduite înaintea marilor sărbători, dar zile de post sunt în fiecare săptămână. Dr Iulia Drăguț, președința Asociației Cutlurale Euro-Est Alternativ, specialistă în gastronomie și antropologie, apreciază că urmând exact ritmul perioadelor de post și de dulce din calendarul bisericesc tradițional ortodox organismul este hrănit lăsând loc unei vieți psihice și spirituale profunde.
Însă foarte puțini dintre oamenii citadini contemporani de la noi urmează aceste prescripții. În general oamenii vor să „țină“ postul mare, unii doar prima și ultima săptămână din post.
Hrănire
Postul ortodox, spre deosebire de cel catolic este mai restrictiv, nu admite niciun produs de origine animale (și discuții teologico-nutriționale interminabile se declanșează mereu în jurul subiectului „miere“ – aici fiind momentul să amintim de altă spusă a Sfinților Părinți cum că nu e păcat ce intră în gură, ci ce iese din gură“). Stricto sensu, postul ortodox exclude și vinul și untdelemnul (chiar dacă sunt 100% vegetale).
În zilele de post negru nu se admite niciun fel de mâncare, alții admit apă sau chiar puțină pâine uscată. (De altfel postul negru a fost redescoperit de nutriția occidentală, care a teoretizat numeroasele și surprinzătoarele beneficii ale sale asupra glicemiei și în general asupra menținerii stării de tinerețe și vitalitate a organismului, dar despre asta vom scrie într-un articol ulterior).
Mai mult decât hrănire
Acum să revenim la complexitatea postului ortodox, care, este foarte important să spunem, nu se mărginește deloc la mâncare. Este recomandat să te abții de la păcatul trupului în general, dar și de la păcatele gândului. Pe scurt, eliminarea violenței din raportul nostru cu aproapele este esența postului.
Postul este pace și rugăciune și asta se extinde de la rugăciunile pentru pacea lumii la înțelegerea pentru toți cei care nu țin post și care păcătuiesc. Vehemența, pornirea de a arăta cu degetul, beligeranțele de toate felurile sunt tot atâtea capcane pentru omul care ține post.
În loc de „știm noi mai bine“ să ne deschidem, ca o cupă, să fim empatici și să ne dăm pace!
