În ziua de astăzi fake news sunt peste tot și fie că ne dăm sau nu seama, acestea ne afectează viață. Se poate întâmpla ca de multe ori să ne informăm greșit din cauza știrilor neadevărate pe care le vedem zilnic în online.
Acest fenomen există, cel mai probabil, dintotdeauna, dar nu era atât de periculos și sub nicio formă nu avea un impact atât de negativ în trecut. Acum, însă, din cauza rapidității răspândirii informațiilor, a accesului nelimitat al oricui la aproape orice și a numărului mare de persoane la care pot ajunge lucrurile, știrile fake sunt din ce în ce mai populare. În plus, în zilele noastre, suntem „atacați” cu o multitudine de informații și devine din ce în ce mai greu să putem distinge între adevărat și ficțiune, iar zecile de articole pe același subiect, dar cu fapte prezentate distinct, nu ne ajută.
Tipuri de fake news
- Cele inventate cu totul, în care nu există nicio informație reală
- Cele care pornesc de la știri adevărate, dar care sunt modificate substanțial, existând multe elemente inventate sau exagerate
- Știrile care nu sunt prezentate corect, documentate bine sau în care se schimbă contextul unor declarații pentru a atrage cititorii
- Cele care sunt adevărate, dar care sunt scrie prea pompos și în care se exagerează mai mult decât ar trebui
Ce să facem și cum ne putem proteja de acestea?
- Îți poți instala aplicația de „De necrezut” care caută, găsește și înregistrează fake news-urile din țară și care conține 70 de site-uri. Lista cu aceste site-uri o puteți citi aici. Mai mult decât atât, o puteți downloada și de pe google play.
- Verifică din mai multe surse (minim 3)
- Un lucru bun pe care l-ai putea face este să nu fi niciodată 100% sigur de ceea ce citești. Evident că există știri foarte bine documentate și scrise care nu au nicio fărâmă de minciună în ele, dar ți se poate întâmpla și ție, ca oricui de altfel, să afle ceva care nu este, de fapt, adevărat.
- Ai grijă la știrile pompoase care au în componența lor cuvinte/titluri/subtitluri de genul: senzațional, incredibil, incendiar, nemaivăzut, nemaiîntâlnit, șocant, șoc, etc. Un site de știri care se respectă și care își dorește să aibă un conținut cât mai profesional și real, nu va apela niciodată la metode de genul acesta pentru a atrage atenția.
- Sunt cazuri în care declarațiile anumitor persoane sunt vechi sau scoase din context, pentru a da cititorului știrii în cauză un context eronat al situației reale. Documentează situația și vezi dacă declarația respectivă se potrivește cu momentul și cu povestea.
- Imaginile folosite în articole pot fi și ele un indiciu. De obicei, dacă știrea este fake, se va folosi o poză ori veche, ori defăimătoare, ori care nu are nicio legătură cu subiectul și este pusă acolo doar ca să atragă cititorii. Poți folosi și funcția de reverse image search (căutare inversă) de la google, pentru a verifica
- Tratează lucrurile cu scepticism și cu o notă critică, ca să fii sigur.
Ce spun specialiștii
În orange.ro: Alina Bârgăoanu – autoarea volumului #Fakenews. Noua cursă a înarmării, profesor universitar la Facultatea de Comunicare si Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice si Administrative și membru al Grupului la nivel înalt pentru combaterea știrilor false si a dezinformării din mediul online, inițiat de Comisia Uniunii Europene.
Întrebată într-un interviu, acordat revistei online Capital Cultural: Care credeți că sunt, pentru fiecare dintre noi, cele mai eficiente căi de a contracara dezinformarea din mediul digital? Aceasta ne spune:
„Scepticismul emoțional; prudența în fața temelor cu potențial de polarizare; prudența în fața clasificărilor binare, în tușe groase, definitive. Și, dacă vreți, chiar puțină modestie: în definitiv, atunci când parcă ne vine să distribuim mai departe un conținut care clar mizează pe implicarea noastră emoțională, care să pună în mișcare și mai multe emoții, și mai multă indignare, și mai multă furie, am putea să ne întrebăm: în ce calitate o fac?; sunt cumva jurnalist de profesie sau expert ca să pot verifica informațiile, pentru a mă pronunța asupra lor?; nu cumva mă depășește subiectul?; mă pot plasa dincolo de experiențele personale, posibil chiar frustrările personale, pentru a înțelege cât de cât un subiect mai complex, un subiect care nu mă vizează doar pe mine, ci pe alte mii, sau chiar sute de mii de alți oameni? Eu pot înțelege că, pentru unii oameni, prezența pe platformele digitale este singura formă de exprimare, de unde și un titlu din carte – “Distribui, deci exist!”. Cu cât conștientizăm că propriul nostru comportament pe platformele digitale este un factor de amplificare, de rostogolire a dezinformării, cu atât ne vom putea pune la adăpost de asalturi informaționale, cruciade digitale și vârtejuri emoționale.”