Editura Publisol readuce în atenția cititorilor contemporani scriitori români din secolul 20, lansând colecția Biblioteca Secolului 20.
Colecția a debutat în luna decembrie 2021 cu cartea Sofiei Nădejde (romanul Patimi), a continuat, în luna ianuarie 2022, cu romanele Robia banului, de Sofia Nădejde, Am ucis pe Dumnezeu, de Carol Ardeleanu, și în luna februarie continuă cu romanul Ion Sântu, scris de Ion Marin Sadoveanu.
Sofia Nădejde (n. 14 septembrie 1856, Botoșani – d. 11 iunie 1946, București) a fost o publicistă, prozatoare și autoare dramatică română. Alături de soțul său a desfășurat o intensă activitate publicistică de orientare marxistă, apărând drepturile femeilor, ale muncitorilor și ale celor defavorizați, într-o perioadă de radicale schimbări politice și sociale la nivelul întregii lumi. Sofia Nădejde a fost prima femeie care a condus o revistă literară, prima femeie care a prezidat un congres al unui partid politic şi autoarea primului roman feminist din istoria literaturii române. Opera sa literară și publicistică a fost redescoperită recent de cercetătorii și scriitorii mai tineri, care au început să-i studieze scrierile și să se ocupe de reeditarea acestora. Începând din 2018, în fiecare an se decernează Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei.
Carol Ardeleanu s-a născut în 16 martie 1883, la București. În tinerețe, a trăit printre muncitorii mahalalei bucureștene, fapt ce și-a pus amprenta asupra formării și, ulterior, a creației sale. Până în 1913, a avut o activitate publicistică intensă în revista „Luceafărul”. A publicat poezie și proză scurtă în periodicele literare ale vremii. Primul său roman, Diplomatul, tăbăcarii și actrița (1926) a fost distins cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români. Inspirat din viața periferiei bucureștene, romanul este considerat un act de curaj scriitoricesc al momentului. Au urmat Am ucis pe Dumnezeu (1929), Casa cu fete (1931), Viermii pământului (1933), Pescarii (1934) și altele. Carol Ardeleanu este poate singurul realist al perioadei interbelice care și-a îndreptat atenția asupra categoriilor sociale dezavantajate: muncitori zilieri, prostituate, vagabonzi. A murit în 23 noiembrie 1949, la București.
Cu un titlu iconoclast, romanul Am ucis pe Dumnezeu tratează drama metafizică a unui pictor bucureștean, frământat de problematica existenței lui Dumnezeu. Într-o notă complet distinctă față de creația social-realistă a lui Carol Ardeleanu, Am ucis pe Dumnezeu este un roman al conștiinței, în buna tradiție dostoievskiană.
***
Ion Marin Sadoveanu a fost un scriitor și dramaturg român, născut la 15 iunie, 1893, la București. A făcut studii de filosofie la București și Paris. După Primul Război Mondial, devine șef de cabinet la Ministerul de Interne, aflându-se apoi la Paris până în 1920. Din 1926 lucrează ca inspector al teatrelor, apoi inspector general, iar din 1933 devine director general al teatrelor și operelor. Destituit, devine redactor la „Timpul” (1941-1942), și dramaturg al Teatrului Național până în 1944. În 1950, a fost redactor la „Universul”, iar din 1956, director al Teatrului Național. Sfârșit de veac în București (1944) continuă, în formulă balzaciană, cronica arivismului burghez. Romanul Ion Sântu este o frescă socială a începutului secolului XX, din epoca realismului socialist, construită în jurul formării intelectuale și morale a personajului principal, care oferă de altfel numele volumului, un tânăr cu preocupări literare și politice, care călătorește în țară și în străinătate, luând contact cu ideologiile și teoriile filosofice și politice ale epocii, cu inechitățile sociale, într-o perioadă tumultuoasă în Europa și România (Primul Război Mondial, Răscoala țărănească din 1907).
Cărțile din colecția Biblioteca secolului 20 sunt disponibile pe publisol.ro, în librării și magazine și librării on-line (emag.ro, libris.ro, librex.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, bookzone.ro, bookcity.ro etc).