Cum să alegem televizorul potrivit

Postat acum 12 luni

Atunci când vrem să cumpărăm un televizor, cei mai mulţi dintre noi se uită la marcă şi la diagonală, însă mai nou a apărut o serie de acronime (HD, 4K, UHD, LED, HDR) care ar putea face mai dificilă luarea unei decizii. Înainte de toate, trebuie spus că doi sunt factorii cei mai importanţi care dictează modul în care arată imaginea unui televizor: rata de contrast şi acurateţea culorilor.

Ce este un smart TV

Caracteristicile principale ale unui TV

Un smart TV este un TV ce se poate conecta direct la internet. Astfel de televizoare vor avea aplicaţii precum Netflix, YouTube şi aşa mai departe, dându-ne posibilitatea să consumăm produse media direct de pe internet. Putem chiar naviga pe internet sau pe reţelele sociale, înlocuind computerele într-o oarecare măsură.

HDTV este un televizor cu o rezoluţie high-definition (1920×1080 pixeli), iar cu cât este mai mare rezoluţia, cu atât imaginea este mai bună și mai clară. Cel mai simplu mod de a afla dacă avem un televizor HD este să vedem dacă TV-ul are un port HDMI prin intermediul căruia putem conecta dispozitive precum console de jocuri sau un laptop. Un televizor smart este şi HD, însă un TV HD nu este, neapărat, şi smart.

4K Ultra HD este un televizor cu o rezoluţie şi mai mare faţă de TV-ul HD. Rezoluţia 4K este de 3840×2160 pixeli, adică de patru ori mai mare decât cea full HD. Aşadar, este evident că imaginea 4K are o calitate mai bună decât cea HD sau Full HD, însă înainte de a cumpăra un TV 4K este bine să ne gândim şi la mărimea TV-ul. Diferenţele dintre HD şi 4K nu sunt sesizabile pe o diagonală mică. Un TV 4K dezvăluie mai multe detalii şi nuanțe în imagini şi este foarte bun în special pentru cei care lucrează cu fotografii, de exemplu.

LCD, LED, OLED? Televizoarele LED sunt TV-uri LCD care folosesc LED-uri pentru iluminare în loc de tuburile fluorescente folosite în televizoarele LCD tradiţionale. Există două tipuri de TV-uri LED: cele cu iluminare laterală şi cele cu iluminare din spate. Avantajul iluminării din lateral este că TV-urile sunt mai uşoare şi mai subţiri, dar au şi un consum redus de energie.

Pe de altă parte, televizoarele cu iluminare din spate au o tehnologie numită întunecare locală, care este capabilă să analizeze imaginea afişată şi să reducă intensitatea luminii în spatele zonelor întunecate şi să o amplifice în zonele luminoase. Asta înseamnă o imagine mai bună şi mai aproape de realitate.

Tehnologia OLED este diferită faţă de cea LCD/LED şi nu are iluminare separată, ci este formată din pixeli de plastic alimentaţi individual. Asta înseamnă că anumiţi pixeli nu sunt iluminaţi dacă nu este nevoie, drept urmare, negru este negru, iar albul este alb. Totuşi, un ecran OLED poate suferi de un fenomen numit „blooming”, adică pixelul aprins interferază cu pixelul de lângă, stins.

Termenul HDR nu are nimic de-aface cu HD, ci înseamnă „High Dynamic Range” şi este asociat cu contrastul, diferenţa dintre zonele luminoase şi întunecoase din imagine. Este un concept ce a fost împrumutat din fotografie şi unde se combină trei imagini – una iluminată normal, alta subexpusă şi alta supraexpusă pentru a forma o imagine mai bună. Televizoarele HDR au o rată de contrast mai mare, o acurateţe a culorilor crescută. Astfel, imaginile expuse sunt mai apropiate de realitate. Pentru a vedea cu adevărat valoarea acestei tehnologii trebuie să vedem conţinut construit special pentru HDR, care, deocamdată, încă nu este foarte răspândit.

Leave a Reply