Ce rămâne după pandemie? Câteva realități sociale care nu vor trece prea repede; printre altele și faptul că munca nu va mai fi niciodată la fel ca înainte. Acesta este obiectului analizei realizate de compania Future Station în raportul “Trends Shaping the Future of Work” / „Trenduri care modelează viitorul muncii”, realizat pentru 6 confederații patronale și sindicate din România, Ungaria și Slovacia, printre care și Confederația Patronală Concordia, în cadrul proiectului WorkTransitionCEE.
Utilizând tehnici specifice de strategie prospectivă (EN. Foresight), urmărind trenduri emergente și creând posibile scenarii de viitor, analiza realizată de FutureStation este o incursiune într-un posibil viitor în care inteligența artificială, digitalizarea și robotizarea vor crea noi provocări, dar și oportunități, în care fiecare angajat va fi preocupat de perfecționare și învățare continuă, pentru a rămâne relevant în raport cu schimbările tehnologice, iar companiile vor învăța să acorde o atenție sporită nevoilor și emoțiilor oamenilor.
Iată cum ar putea arăta viitorul muncii în Europa Centrală și de Est și care sunt cele mai importante tendințe care deja modelează acest parcurs:
1. Abilități digitale avansate și colaborarea cu roboții
În România, Ungaria și Slovacia în jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate (conform studiului Digital Challengers in CEE realizat de McKinsey). Forumul Economic Mondial estimează că până în 2025, 97 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create cu ajutorul tehnologiei, în timp ce 85 de milioane vor fi înlocuite de procese automatizate. În acest context, jumătate dintre angajați vor avea nevoie de pregătire intensivă pentru noi abilități în câmpul muncii.
În România, Facultatea de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat programul de masterat Data Science for Industry and Society, care pregătește studenții pentru joburile viitorului, oferindu-le posibilitatea obținerii de certificări tehnice foarte căutate pe piața muncii din viitor, precum Visual Business Analytics, Statistical Business Analyst, SAS Programming Specialist, Machine Learning Specialist sau Nature Language Processing and Computer Vision.
„Din punct de vedere al pieței muncii, tocmai pentru ca viitorul să nu ne ia prin surprindere, avem nevoie de forță de muncă calificată, cu abilități digitale și pregătire în lucrul cu roboții și procesele automatizate și, din păcate, România ocupă ultimul loc din UE din acest punct de vedere”, spune Diana Stafie, fondator FutureStation și specialist în strategie prospectivă.
2. Flexibilitate și diversitate în procesul muncii
Pandemia a forțat crearea unor condiții care s-au dovedit a fi premisele ideale pentru colaborările digitale ale viitorului. Sunt semnale că date demografice, precum vârsta, naționalitatea sau sexul nu vor mai conta în procesul de recrutare, mai ales că dispariția granițelor fizice va face posibilă recrutarea talentului de oriunde. În plus, în condițiile în care procentul populației îmbătrânite este în continuă creștere, iar până în 2050 se estimează că 30% din totalul populației României va avea peste 65 de ani, o piață a muncii diversă și inclusivă va permite în viitor atragerea și retenția în câmpul muncii a seniorilor, companiile putând astfel beneficia atât de inventivitatea juniorilor, cât și de vasta experiență a seniorilor.
3. Starea de bine la locul de muncă
Trendurile actuale arată un interes tot mai mare pentru înglobarea practicilor ESG – de guvernanță socială, corporativă și de mediu în cadrul politicilor companiilor. Sănătatea emoțională și mentală a echipelor este deja un criteriu important pe piața muncii. Conform unui sondaj realizat de Undelucram.ro, românii sunt cei mai stresați și temători angajați din UE, iar indicatorul stării de bine se află la jumătate în țara noastră față de regiune.
4. Economia colaborativă
Structurile ierarhice în cadrul echipelor devin mult mai flexible, iar în viitor accentul se va pune tot mai mult pe colaborare în procesul muncii. Fenomenul de gig-economy generează deja pe piața muncii colaborări între companii și specialiști independenți în diferite domenii.
Flexibilitatea va reprezenta în viitor un atractor pentru tot mai mulți angajați, în condițiile în care în prezent 67% dintre angajați preferă munca hibridă, iar 26% dintre aceștia spun că și-ar da demisia dacă angajatorul i-ar obliga să revină la birou full time, conform unui studiu BestJobs.
