fbpx
Casă & Familie

Ce știm despre simbolurile Paștelui

Paștele creștin a preluat unele dintre ritualurile magice menite să pregătească reinstalarea vieții în lume.

Paștele creștin a preluat unele dintre ritualurile magice menite să pregătească reinstalarea vieții în lume

Înainte de a se umple de cele mai adânci sensuri creștine, sărbătoarea primăverii, onorată peste tot în țările de climă temperată, a fost pusă sub semnul simbolurilor care sugerau întoarcerea naturii la viață.

Curățenia de primăvară, un gest foarte util de altfel, este la origine un astfel de ritual: frecarea podelelor și a tuturor suprafețelor din casă se efectua numai prin mișcări în cerc și spirală, în sensul acelor de ceasornic. Niciodată linii drepte, niciodată în sens invers. Spiralele invizibile și benefice, trasate peste tot, aveau rolul de a canaliza circulația energiei și de a primeni efectiv întregul suflu al casei.

De la simbolismul evident al ouălor și florilor, seria simbolică va continua cu primele animale care nunteau: păsările și iepurii.

Iepurașul de Paște

Iepurele trece drept simbol al fertilității, vitalității, regenerării și deci al nemuririi. În unele tradiții este animal lunar, dar în mitologia nordică este însoțitorul zeiței nordice a răsăritului de soare, Ostara. De la celebrările acestei zeițe provine numele german și englez al Paștelui, Oster, respetiv Easter. În Europa nordică, aceste celebrări ale naturii care învinge amorțeala iernii și se întoarce la viață au precedat introducerea sărbătorii creștine a Paștelui.

Mielul de Paște

Tradiția mielului pascal provine din Vechiul Testament și găsește un teren fertil în Europa pastorală, unde primăvara venea cu un exces de miei…

Conform celor povestite de Vechiul Testament, iudeii erau robi în Egipt pe când Dumnezeu tocmai se pregătea să prăvălească asupra prigonitorilor lor, egiptenii, cea de-a zecea plagă, o molimă devastatoare care urma să-i decimeze. Pentru ca Îngerul Morții să vină numai asupra egiptenilor dar nu cumva să se atingă și de oamenii din poporul ales, Dumnezeu le-a arătat iudeilor cum să îi facă semn. Prin vocea trimisului său, Iosif, Dumnezeu le-a poruncit supușilor săi aleși să sacrifice un miel și să-și mânjească porțile cu sângele lui. Astfel Îngerul urma să știe sigur că acea casă adăpostește pe fiii poporului ales, și astfel îi va lăsa să trăiască în pace. Sărbătoarea iudaică Pessah semnifică „trecerea“ și comemorează acest eveniment, urmat imediat de exodul din Egipt. Și în zilele noastre datina le cere evreilor să sacrifice un miel pentru Pessah și să-l mănânce până la apusul soarelui, cu ierburi amare (avantajoase pentru digestia cărnii grele de miel, vor confirma toți nutriționiștii experți ai vremurilor noastre).

Trei feluri de Paște

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Săptămâna Patimilor sale a coincis în anul acela cu celebrările de Pessah. Apoi bisericile creștine au ales să sărbătorească Paștele neapărat duminica și neapărat la distanță de Paștele iudaic. Distanță calculată de cele două calendare ușor diferite, după care se ghidează Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă. Așa se face că în fiecare an avem trei zile de Paște. Paștele iudaic, Paștele Catolic și cel Ortodox coincid rareori. Anul acesta Pessah începe pe 16 aprilie, Paștele Catolic va fi pe 17 aprilie, cel Ortodox pe 24 aprilie.

Simbolistica mielului a fost totuși păstrată și la creștini: Iisus e Mielul lui Dumnezeu, care îi salvează pe fiii Omului. Așa cum mieii de odinioară îi salvaseră pe primii născuți ai poporului ales. Atunci de ce să mai sacrificăm miei, spun unii?  Însuși Papa Francisc a condamnat măcelul mieilor într-o lume pe care o consideră prea violentă.

Back to top button