de Roxana Melnicu
Un studiu Eurostat, efectuat în 2019, dat publicității acum, arată că în statistica europeană a consumului de fructe și legume românii ocupă un deloc onorant loc codaș. Asta deși țara noastră cultivă pe scară largă fructe și legume… Cât de mult s-au schimbat obiceiurile de consum ale românilor în ultimii ani?
Studiul arată că 2019 unul dintre trei europeni (33%) a declarat că nu consumă deloc fructe și legume și numai 12% din populația Uniunii Europene a declarat că a consumat cele 5 porții de legume și fructe recomandate pe zi. În medie, peste jumătate din populația Uniunii Europene (55%) susține totuși că mănâncă pe zi 1 până la 4 porții de fructe și legume.
Să vedem acum care europeni au mâncat cele 5 porții de legume recomandate. Este vorba despre cetățenii Irlandei (33% din populație), Țărilor de Jos (30%), Danemarcei (23%) și Franței (20%). La polul opus, numai 2% dintre români au declarat că au consumat în fiecare zi cel puțin 5 poții de fructe și legume – ceea ce aduce România pe ultimul loc între consumatorii de legume și fructe din Europa. Imediat deasupra românilor, dar tot în coada clasamentului consumului, se află bulgarii și slovenii, la egalitate (5%) și austriecii (6%)
Femeile sunt desigur campioane pe toată linia: în medie, 58% din femei au raportat un consum de 1-4 porții de fructe cu legume, în timp ce numai 51% din bărbați s-au putut lăuda cu atare performanță. De asemeni, 15% din femei au atins cantitatea recomandată de 5 porții pe zi, în timp ce numai 10% din bărbați au declarat maximul atins. În plus, 39% din bărbați declară cu franchețe că legumele și fructele nu-și găsesc loc în meniul lor zilnic, în vreme ce acest lucru este declarat de numai 27% din femeile europene.
Ce aflăm așadar din această statistică?
În primul rând că „cele 5 porții de legume și fructe pe zi“ despre care vorbește campania televizată rămăn încă la stadiul de deziderat pentru români.
În al doilea rând, dacă examinăm cu atenție statistica observăm că cei mai mari consumatori de legume/fructe provin din țări nordice, reci, care nu sunt tradițional cultivatoare de legume, în timp ce codașii clasamentului provin din zone mai degrabă sudice, unele recunoscute pentru legumicultură (Bulgaria, chiar România) și pomicultură (Austria). Acest lucru ne pune pe gânduri… și ne face să ne întrebăm cât de mult au înțeles respondenții noțiunea de „porție de legume și fructe“.
În țările nordice campaniile nutriționale din ultimii ani au dus, evident, la sporirea conștientizării în ceea ce privește consumul de legume și fructe, la creșterea nivelului de cunoștințe nutriționale dublate de creșteri considerabile ale consumului – iar consumatorii s-au obișnuit exact cu aceste noțiuni de „porții“.
În țările sudice și în special cele foste comuniste campania este mai degrabă o noutate, iar la nivelul consumatorului obișnuit încă există multe dubii legate de ce înseamnă cu adevărat „porție de legume și fructe“. De exemplu, poate cugeta un român: sarmalele sunt porție de legume? Conțin carne, e adevărat, dar și foarte multă varză murată. Sau un bulgar poate considera că alături de friptură a pus „murături“ fără să includă castaveciorii murați printre legume, deoarece are reprezentarea că „porție de legume“ se referă la „crudități“.
Însă, dincolo de particularităție culturale și gastronomice ale fiecărei țări în parte, tendința există și nu trebuie minimalizată: în România sunt din ce în ce mai mulți amatori de alimente dens calorice, procesate și colorat etichetate decât de legume și fructe care sunt mai greu de curățat și prelucrat, câteodată chiar anevoie de prelucrat și chiar mai scumpe și care uneori, pentru multe categorii sociale, nu se bucură de un prestigiu și o atractivitate egale cu a procesatelor.
Soluția ar fi accesibilizarea fructelor și legumelor, dublată de campanii menite să sporească nivelul cunoștințelor nutriționale în populație și în special în segmentele de populație care decid asupra tendințelor de consum. Din nou, educația inteligentă este cheia!
În rest, vă dorim o zi plină de prospețime și vitamine!